Nicusor Constantinescu, achitat într-un dosar în care primise, inițial, 6 ani
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu a fost achitat definitiv vineri de Curtea de Apel Bucureşti.
În dosar era acuzat că a împiedicat efectuarea unor controale ale Curţii de Conturi şi nu a respectat dispoziţiile legale privind prelungirea unor certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale eoliene.
Iniţial, în iunie 2016, Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la 6 ani închisoare cu executare de către Tribunalul Bucureşti, pentru comiterea a 21 de infracţiuni de abuz în serviciu şi 3 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Vineri, Curtea de Apel Bucureşti i-a admis apelul lui Nicuşor Constantinescu şi a decis achitarea lui.
În acelaşi dosar, a fost achitat şi Adrian George Gâmbuţeanu, director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa (RAJDP Constanţa). Acesta primise la instanţa de fond o condamnare de 4 ani şi 5 luni închisoare.
Instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de către părţile civile Marian Turbatu, SC Romwind SRL şi SC Energii Alternative SRL.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
În prezent, Nicuşor Constantinescu se află în penitenciar, unde execută o condamnare de 5 ani închisoare primită în dosarul Centrului Militar Constanţa. El mai are o condamnare de 15 ani, care nu este definitivă.
Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de DNA în mai 2014, pentru complicitate la trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase necuvenite.
Procurorii susţineau că Gâmbuţeanu, cu sprijinul lui Nicuşor Constantinescu, a refuzat, în mod repetat, să pună la dispoziţia Curţii de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în anii 2011, 2012 şi 2013, control care viza activitatea RAJDP Constanţa.
DNA preciza că, în 2009 - 2012, perioadă avută în vedere de controalele programate a se desfăşura în anii 2011, 2012, 2013, a fost creat un folos necuvenit RAJDP Constanţa, constând în faptul că activitatea sa financiar-contabilă a fost sustrasă verificării, în condiţiile în care fondurile de care a beneficiat Regia din resursele publice în perioada supusă verificării au fost de peste 200 de milioane lei.
"Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăţi nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului şi care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA. Referitor la această împrejurare, sesizarea a fost înregistrată la data de 1 noiembrie 2012, ca urmare a unei plângeri penale formulate de Curtea de Conturi. În cursul anului 2011, prezentarea documentelor solicitate Regiei a fost condiţionată de comunicarea, de către Curtea de Conturi, a unei dovezi că respectiva acţiune de control figura în programul de activitate al Curţii. Această condiţionare este contrară dispoziţiilor legale (...). Cu toate acestea, Curtea a transmis dovada solicitată sub forma unui extras, însă, şi în aceste condiţii, efectuarea controlului a fost refuzată pe motiv că nu a fost transmisă o copie a întregului program", susţin procurorii.
Controalele programate în anii 2012 şi 2013 nu s-au putut efectua din cauza atitudinii lui Gâmbuţeanu, precum şi a dispoziţiilor exprese ale lui Nicuşor Constantinescu, prin rezoluţii cu textul "nu sunt de acord", aplicate pe adresele întocmite de RAJDP Constanţa, fără a invoca vreun argument care să justifice această poziţie.
Nicuşor Constantinescu mai era acuzat că, în perioada 2007 - 2014, nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 11 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale.
"Mai mult decât atât, după ce instanţele judecătoreşti au dispus prin 9 hotărâri definitive, pronunţate în perioada 2008 - 2011, ca preşedintele CJ Constanţa să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Prin aceleaşi hotărâri, s-a dispus ca preşedintele CJ Constanţa să plătească o amendă civilă pentru fiecare zi de întârziere, însă Nicuşor Constantinescu a continuat să nu îşi execute obligaţiile impuse de către instanţa de judecată. Toate demersurile de a obţine executarea silită a obligaţiilor preşedintelui CJ Constanţa au rămas fără efect, inclusiv din cauza refuzului organelor fiscale de a executa penalităţile, astfel încât Nicuşor Constantinescu a lipsit practic de conţinut drepturile părţii vătămate, în ciuda recunoaşterii acestora în mod repetat pe cale judecătorească", mai spuneau procurorii.
