Fără să le fi fost anunţate prin convocator, le-au fost prezentate în cadrul şedinţei în vederea unei decizii alte trei puncte diferite: două cu miză politică plus „încetarea activităţii instanţei”.
Rezultatele votului, prezentat de CSM, sunt contestate şi catalogate drept „nereale”
"Proiectul (legii salarizării, n.r.) este în continuare la Guvern, probabil se va transmite în Parlament cândva, săptămâna viitoare, dar este o oportunitate ca noi să prezentăm problemele pentru că proiectul are numai probleme, este o glumă, în opinia mea, modul cum este constituit", vorbeşte Cosmin Sterea-Grossu, preşedintele delegat, al Tribunalului Bucureşti. Încearcă să justifice, în cât mai puţin timp, de ce a convocat prezenţa celor 176 de colegi marţi, 9 iunie, la ora 11.00.
Membrii celor nouă secţii fuseseră chemaţi în Sala de Festivităţi de la etajul patru al Tribunalului Bucureşti la Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, convocată de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Conform convocatorului trimis pe 5 iunie, document semnat de Sterea-Grossu, consultat de News.ro, motivul era unul singur:
"În contextul decredibilizării puterii judecătoreşti, pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la observaţiile transmise de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport de legea salarizării".
"În ideea aceasta, este foarte important să se vadă că nu este o singură instituţie (CSM sau ÎCCJ)", continuă expunerea preşedintelui delegat al Tribunalului Bucureşti.
"CSM şi Înalta Curte au transmis faptul că un guvern demis nu poate iniţia proiecte de lege", mai spune el.
Le arată apoi colegilor prezenţi că preşedintele ÎCCJ va avea coeficientul salarial cât al primarului general al capitalei şi "va avea salariul cât un manager de spital".
"Mai sunt multe probleme legate de cum sunt aşezate funcţiile noastre din perspectiva coeficientului de salarizare", susţine şi arată, timp de şase minute, care sunt principalele nereguli din proiectul legii salarizării, în viziunea sa ori a CSM
"Cam asta ar fi. Şi eu sunt deprimat de tot proiectul", concluzionează Sterea-Grossu.
"Strategia sau discuţiile sunt în felul următor: să aşteptăm veştile de la Senat şi, în raport de asta, să vedem ce reacţie putem să avem, colegii de la Curţi (Curţile de Apel, n.r.) vorbeau de protest, inclusiv să oprim activitatea total, în instanţe. Dacă nu reuşim prin negociere, să ajungem la închisul uşii în instanţe, ceva fără precedent. Dacă este ceva asumat la nivelul întregului sistem judiciar, va avea un impact mult mai mare decât protestele despre care s-a văzut că nu sunt eficiente, că acum toate categoriile (sociale) fac proteste", arată care ar fi strategia pe termen scurt.
Declaraţiile sale au fost confirmate pentru News.ro de patru judecători, prezenţi în sala de discuţii.
Cele patru articole supuse la vot
După zece minute în care a vorbit despre problemele generate de noul proiect de lege a salarizării, aflat în dezbatere publică, Sterea-Grossu a trecut la partea finală.
"Vă citesc punctele pe care o să le votaţi: ", a spus el, prezentând următoarele puncte ce urmau să fie adoptate de adunarea judecătorilor:
"Art. 1 - Denunţă degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Art. 2 - Solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să efectueze toate demersurile instituţionale la nivel intern şi internaţional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti şi prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
Art. 3 - Respinge, ca inacceptabile, dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect.
Art. 4 - Amână pentru o viitoare şedinţă a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind încetarea activităţii instanţei".
Cât priveşte ultimul punct "deşi nu este bătut în cuie, este bun ca parte de discuţie sau punct de presiune pentru şedinţa de la Senat", a argumentat Sterea-Grossu.
"Să se vadă că cei care vin să dezbată, în numele justiţiei, au susţinerea corpului de judecători şi de procurori. Dacă nu se întâmplă nimic, asta urmează", a adăugat el.
Reacţia unor judecători prezenţi la Adunările Generale
"În convocator era scrisă doar problema salarizării, în Adunarea Generală nu s-au făcut dezbateri, ci s-au citit cele patru puncte", a relatat pentru News.ro unul dintre judecătorii prezenţi la întâlnirea de la Tribunalul Bucureşti cum a decurs aceasta..
"A întrebat (preşedintele Sterea-Grossu n.r.) cine e de acord şi o parte au ridicat mâna, credeau că e vorba de salarizare. Un coleg a spus că e împotrivă iar cei care am vrut să ne abţinem referitor la modul cum au formulat dispozitivul Adunării Generale practic nu ne-a mai dat posibilitatea să ne spunem punctul de vedere", a declarat pentru News.ro un alt judecător prezent la eveniment.
"Nu au numărat voturile din sală. Au fost 176 de persoane prezente, după ce una dintre ele a spus că e împotriva punctelor 1 şi 2, s-a închis şedinţa", a transmis pentru News.ro un alt magistrat prezent la Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, care a susţinut că au fost mai mulţi care doreau să-şi exprime abţinerea.
Situaţii similare au avut loc şi la alte întruniri ale breslei, la diferite instanţe din ţară.
În Convocatorul din 8 iunie, judecătorii din cadrul Judecătoriei Ploieşti erau chemaţi tot pe 9 iunie, tot la prânz, pentru următoarea ordine de zi:
"Exprimarea unui punct de vedere cu privire la observaţiile transmise de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport de legea salarizării", conform documentului consultat de News.ro.
"În cadrul adunării generale la care am participat nu au fost dezbătute documente referitoare la persoane, jurnalişti, ONG-uri sau alte entităţi din afara sistemului judiciar", a scris pe Facebook judecătoarea Maria Rădulescu, de la Judecătoria Ploieşti.
"Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicaţii. Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane şi organizaţii din afara sistemului judiciar", a continuat ea.
.webp)
