Sebastian Vlădescu a fost condamnat de ÎCCJ la opt ani şi şase luni de închisoare, iar Cristian Boureanu, la patru ani şi trei luni de închisoare, în dosarul legat de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a fost condamnat joi, în primă instanță, la 8 ani și jumătate de închisoare.

Secţia Penală a Instanţei Supreme, l-a găsit vinovat de luare de mită şi trafic de influenţă în scandalul de corupţie legat de reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa.

În acelaşi dosar, au mai fost condamnaţi printre alţii omul de afaceri Ionuţ Costea şi fostul deputat Cristian Boureanu, care primeşte astfel o a doua condamnare.

Sebastian Vlădescu a primit 7 ani pentru luare de mită și 6 ani pentru trafic de influenţă. Cele două condamnări i-au fost contopite, iar pedeapsa rezultată este de 8 ani si 6 luni de închisoare.

Procurorii anticoruptie spun că, pe când era ministru al Finanţelor, Vlădescu ar fi perceput de la reprezentanţii unei companii austriece un comision de 3,5 la sută din plăţile făcute de stat pentru reabilitarea căii ferate Bucureşti - Constanţa. Aşa ar fi încasat în diferite conturi peste 3 milioane de euro, afirmă acuzarea.

Vlădescu: ”Nu are nicio legătură cu vreo faptă de-a mea”

Fostul demnitar respinge acuzațiile și este consternat de pedeapsa primită.

Sebastian Vlădescu: ”Mi se pare total nepotrivit şi nu are nicio legătură cu vreo faptă de-a mea!”.

Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie a dispus ca pe lângă condamnarea la închisoare a fostului ministru al Finanţelor, lui Sebastian Vlădescu să i se confişte şi presupusele şpăgi primite: aproape 4 milioane de lei şi peste 2 miloane de euro.

În același dosar a fost condamnat şi omul de afaceri Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. A fost secretar de stat la Finanţe şi preşedinte al Eximbank, cu un salariu lunar de 20.000 de euro la vremea aceea.

Costea a fost găsit vinovat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, iar pedeapsa dată de prima instanţă este 7 ani de închisoare.

Ionuţ Costea a fost judecat pentru că ar fi ajutat la realizarea acestor înţelegeri ilegale şi ar fi încasat la rândul său şpăgi de peste 3 milioane de lei şi aproape 2 milioane de euro. Omul de afaceri nu a putut fi contactat pentru a comenta sentinţa.

Șpăgi de 20 de milioane de euro 

Un alt personaj cunoscut în acest dosar de corupţie a fost Cristian Boureanu, judecat la rândul său pentru trafic de influenţă, dar şi pentru că ar fi încasat ilegal peste 2 milioane de euro.

Boureanu ar urma să ajungă la închisoare vreme de 4 ani şi 3 luni pentru că judecătorii au decis să îi contopească pedeapsa de 3 ani jumate din acest dosar, cu cea veche de 1 an şi 9 luni primită în 2019, după scandalul agresării agenţilor de la Brigada Rutieră.

Totodată, lui Boureanu, i se confiscă peste 2 milioane de euro. El nu a putut fi contactat pentru a exprima un punct de vedere.

Sentinţa nu este definitivă.

”Cauza are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005-2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora, în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate”, a transmis DNA, în noiembrie 2019, odată cu trimiterea dosarului în instanţă.

Cum s-a desfășurat activitatea infracțională

Potrivit procurorilor, activitatea infracţională s-a desfăşurat în două etape.

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuţ şi cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul, acestor sume, inculpaţii au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi, astfel:

► O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii;

► Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuţiei sale la activităţile infracţionale, a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, admis de instanţa de judecată.

Potrivit procurilor, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizarea circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunţători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, Direcţia Naţională Anticorupţie a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).