Dosarul decontărilor fictive. 10 persoane arestate, șase plasate sub control judiciar
Două persoane au fost arestate preventiv, opt au primit mandate de arestare la domiciiu, iar șase au fost plasate sub control judiciar, în dosarul decontărilor fictive de la Casa de Asigurări a Municipiului București.
Cei 16 sunt acuzați de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune în formă continuată, fiind suspectate că au aderat la gruparea infracţională constituită din funcţionari şi şefi din CASMB şi sprijinită de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Marian Burcea, informează News.ro.
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au emis, în noaptea de luni spre marți, mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele a două dintre persoanele reţinute, alte opt au fost plasate în arest la domiciliu, iar celelalte şase au fost plasate sub control judiciar.
Cele 16 persoane reţinute, pentru 24 de ore, luni, de către procurorii DNA sunt: Florin Jeni Bărbălău, reprezentant al societăţilor S.C. Home Med Expert S.R.L. şi S.C. Lara Med Serv S.R.L, Violeta Loredana Ciocâlteu, administrator al S.C. Frontida S.R.L. şi S.C. Home Medical Concept S.R.L., Anişoara Durnac, administrator al S.C. Frontida S.R.L. şi S.C. Home Medical Concept S.R.L., Crina Elena Constantinescu şi Adela Gabriela Miculescu, administratori ai S.C. Micon Life S.R.L., Sile Miculescu,administrator al S.C. Micon Life S.R.L., Leontin Miluţă Glăvan, reprezentant al S.C. Salvitae S.R.L., Elena Glăvaan, asociat în cadrul S.C. Salvitae S.R.L, Eugeniu Vulpe, administrator al S.C. Claritas Servicii Medicale S.R.L., Adriana Georgeta Caraculacu, avocat în Baroul Bucureşti, Nicoleta Nicu, administrator al S.C. Lara Med Serv S.R.L., Bujor Rudeanu, reprezentant legal al S.C. P.U.S.A. – MEDICAL CARE S.R.L., Adnan Al Aloul, medic, Iuliana Gheorghe, administrator al unui azil de bătrâni, Marijana Ispas, reprezentant al S.C. Beta Medical Service S.R.L. şi Adriana Rosmenteniuc, reprezentant al S.C. Home Medical Assistance S.R.L.
Procurorii DNA îi acuză pe cei 16 că ar fi încercat să influenţeze martorii din acest dosar şi să falsifice înscrisuri. Potrivit acestora, începând din anul 2016, reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracţional constituit din funcţionari şi şefi ai CASMB şi sprijinit, din luna martie a acestui an, de preşedintele CNAS, Marian Burcea.
„Grupul infracţional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracţiuni (înşelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate (F.N.U.A.S.S.) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiţi pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraţilor care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit. În plus, inculpaţii participanţi la grupul infracţional au construit, în mod repetat, proceduri netransparente şi extrem de complicate ca măsură de precauţie împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a Fondului naţional al asigurărilor sociale de sănătate, iar conducătorii instituţiei, deşi au avut cunoştinţă de activităţile infracţionale, nu au dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere şi sancţionarea celor care au acţionat în scopul fraudării banilor de la CASMB", precizează DNA.
Mai mult, în perioada 2016 - 2017, reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale ar fi indus în eroare CASMB prezentând ca fiind adevărate unele situaţii nereale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce ar fi dus la efectuarea de plăţi necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele celor acuzați sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei şi 3.041.650 lei.
Conform DNA, prin contribuţia a trei funcţionare din CASMB (Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu şi Jeana Sardare, cercetate în arest preventiv), datele nereale, pe baza cărora reprezentanţii firmelor ar fi făcut raportările false, ar fi fost înregistrate, şterse şi reînregistrate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.), astfel încât serviciile medicale fictive să poată fi validate în S.I.U.I. Reprezentanţi ai furnizorilor autorizaţi de servicii medicale, interesaţi în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I.) ar fi fost cooptaţi în schema infracţională de către cele trei funcţionare.
Identificarea furnizorilor care aveau interesul să deconteze nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât cele trei funcţionare aveau ca atribuţii verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum şi verificarea documentelor depuse de furnizori (firmele furnizoare de servicii medicale) în vederea decontării serviciilor medicale prestate. În măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenţi medicali care figurau în acelaşi timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), cele trei angajate ale CASMB i-ar fi abordat pe furnizori şi i-ar fi „învățat” să facă modificările necesare pentru a evita sancţiunile legale, pentru a obţine decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu şi chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienţi care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenţi medicali care nu au prestat serviciile raportate.
„Deşi teoretic aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune doar depunerea dosarului propriu de către asigurat sau de către împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate firmele sunt cele care iniţiază relaţia cu asiguraţii, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la CASMB şi, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal. Cele trei funcţionate de la CASMB dădeau asigurări că dosarele depuse de către firmele agreate vor fi şi aprobate. În acest sens, recomandările medicale erau înlocuite cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicaţiile fiind menite să garanteze că numai acele cereri vor fi aprobate, în defavoarea altora", mai precizează procurorii DNA.
Un alt tip de ajutor acordat de cele trei funcţionare din CASMB reprezentanţilor firmelor agreate ar fi vizat furnizarea de informaţii din bazele de date la care aveau acces (în S.I.U.I. sunt înregistrate toate informaţiile medicale privind asiguratul sau medicii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de sănătate, inclusiv consultaţii, recomandări medicale, medicamente prescrise, servicii medicale prestate de spitale, clinici, furnizori, serviciile prin apelul unic de urgenţă 112 etc.).
Aceste informaţii ar fi fost necesare pentru ca raportările false să nu fie depistate, mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanţă ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unităţi sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă şi în contractul încheiat cu CASMB.
Deşi procedura CASMB prevede că listele cu programul de lucru al asistenţilor medicali din luna precedentă (denumite grafice) trebuie raportate la CASMB până în data de 10 a lunii curente, furnizorii agreaţi, aflaţi în înţelegere cu funcţionarele CASMB, obişnuiau să conceapă fraudulos aceste raportări şi după o lună faţă de momentul în care serviciile medicale erau pretins prestate şi chiar după data de facturare (decontul trebuie întocmit până în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul). Înregistrarea „graficelor” în S.I.U.I. este indispensabilă pentru validarea raportărilor în S.I.U.I. referitoare la serviciile medicale prestate, întrucât pe baza serviciilor raportate şi validate se calculează sumele de bani ce urmează a fi decontate furnizorilor.
În dosarul decontărilor ilegale de servicii medicale, au fost arestate preventiv, în 1 septembrie, 13 persoane, între care fostul preşedinte al CNAS Marian Burcea şi fostul preşedinte al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
