Iohannis, înfrângeri la CCR. Judecătorii au respins două sesizări ale președintelui
Surse din CCR au declarat pentru Agerpres că judecătorii Curții Constituționale au respins marți două sesizări ale președintelui Klaus Iohannis.
Prima se referă la respingerea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la trecerea Monitorului Oficial de sub autoritatea Guvernului sub cea a Camerei Deputaţilor, au declarat pentru Agerpres surse din CCR.
A doua sesizare a șefului statului care ar fi fost respinsă de CCR se referă la modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Trecerea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaților
În 23 mai, Curtea a amânat dezbaterile în cazul sesizării de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial.
Iohannis susţine în sesizarea transmisă în aprilie CCR că plasarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial" sub autoritatea Camerei Deputaţilor este declarativă, nicio dispoziţie din această lege neprevăzând o atribuţie a Camerei cu privire la modul în care această autoritate este exercitată.
"În realitate, autoritatea asupra Regiei Autonome 'Monitorul Oficial' se exercită fie de către secretarul general al Camerei Deputaţilor, fie de către Biroul permanent al acesteia. Astfel, potrivit art. I pct. 9 din lege (art. 20 alin. (1) din Legea nr. 202/1998), Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are competenţa de a stabili tarifele de publicare a actelor în Monitorul Oficial al României, tarife ce se constituie într-un element ce ţine de funcţionarea Regiei Autonome 'Monitorul Oficial', activitate asupra căreia Camera Deputaţilor nu exercită niciun fel de control", indică şeful statului.
Iohannis subliniază că neclaritatea raporturilor dintre autoritatea publică tutelară şi regia autonomă transpare şi din dispoziţiile ce prevăd că în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial".
Potrivit preşedintelui, din conţinutul normativ al prevederilor rezultă că acestea sunt antinomice, aspect de natură să încalce cerinţele constituţionale de claritate şi predictibilitate a normei, prevăzute de Constituţie.
El susţine că legea criticată este neclară şi în ceea ce priveşte situaţia mandatelor membrilor actualului Consiliu de administraţie, care este plasată sub semnul incertitudinii juridice, ceea ce, de asemenea, contravine Constituţiei.
Şeful statului punctează că prevederile din Legea fundamentală impun ca prerogativele/ atribuţiile stabilite prin Constituţie sau prin lege Parlamentului ori uneia dintre Camerele sale să nu poată fi exercitate în numele lor, prin reprezentare, de către organe interne de conducere sau de lucru.
"Din această perspectivă, apreciem că autoritatea Camerei Deputaţilor asupra Regiei Autonome 'Monitorul Oficial' nu poate fi exercitată prin delegarea acesteia către Biroul permanent sau către secretarul general, întrucât, potrivit Constituţiei, niciun alt organism sau persoană nu se poate substitui voinţei unei Camere a Parlamentului României, ce se exprimă întotdeauna prin vot", spune Iohannis.
Preşedintele arată că, deşi aparent se instituie o obligaţie imperativă pentru secretarul general al Camerei Deputaţilor de a transmite spre publicare actele, în realitate această soluţie este lipsită de claritate şi predictibilitate, întrucât lasă loc arbitrariului şi poate permite exercitarea acestei atribuţii cu exces de putere, "aşa cum de altfel s-a mai întâmplat în trecut".
Condiţionarea retragerii actelor de la publicare de "încuviinţarea secretarului general al Camerei Deputaţilor" încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, apreciază Iohannis.
Şeful statului menţionează şi că republicarea unui act normativ nu poate fi condiţionată de voinţa unui înalt funcţionar public, care ar putea în acest mod să înfrângă voinţa legiuitorului, precum şi a celorlalte autorităţi publice implicate în procedura de republicare.
Iohannis afirmă că variantele anterioare ale legii, atât hotărârea Biroului permanent, cât şi hotărârea de Guvern, prin care se aprobau anual tarifele în discuţie, erau publicate în Monitorul Oficial al României.
"Adoptarea unei astfel de hotărâri de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor ridică reale probleme în ceea ce priveşte transparenţa şi opozabilitatea faţă de terţi, efectele sale juridice, precum şi exercitarea controlului judecătoresc asupra acesteia. Aceste probleme sunt accentuate şi de faptul că legea criticată nu instituie obligaţia de publicare a respectivei hotărâri în Monitorul Oficial. În plus, neclaritatea normei atât sub aspectul publicităţii, cât şi al modalităţii de stabilire a tarifelor contravine exigenţelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", mai adaugă Iohannis.
Iohannis mai precizează, printre altele, că, în absenţa unei norme exprese care să constituie izvorul mandatului secretarului general de reprezentant legal al Camerei Deputaţilor, activitatea funcţionarului public parlamentar în cadrul consiliului de administraţie este susceptibilă de incompatibilitate.
Modificările aduse Legii CSM
În 11 mai, Iohannis a atacat la Curte actul normativ precizând că a mai fost dedus controlului de constituţionalitate în două rânduri, ca urmare a unor sesizări.
"Cu toate acestea, considerăm că forma rezultată după punerea de acord a legii cu decizia CCR prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii conţine, în continuare, o serie de dispoziţii de natură să încalce principii şi prevederi constituţionale", afirmă preşedintele Iohannis în sesizare.
El menţionează că secţiile CSM primesc o serie de atribuţii noi ca urmare a modificărilor aduse Legii 303/2004 şi Legii 304/2004, precum şi o serie de atribuţii în domeniul carierei magistraţilor, care în prezent aparţin plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Şeful statului spune că legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secţiilor din CSM vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului care, în ansamblul său, este garantul independenţei justiţiei şi nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuţiile stabilite la nivel constituţional să fie modificate.
În opinia sa, dacă s-ar accepta posibilitatea ca atribuţiile plenului CSM să fie distribuite celor două secţii ale sale, ar însemna că vor funcţiona de facto două structuri de tip CSM - una pentru judecători şi una pentru procurori.
El critică şi prevederile conform cărora "dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată o singură dată de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor".
Potrivit şefului statului, aceste dispoziţii sunt lipsite de claritate, precizie şi predictibilitate, întrucât nu este prevăzut niciun termen în care inspectorul-şef confirmă sau infirmă rezoluţia de clasare în urma verificărilor preliminare.
Şeful statului invocă şi faptul că din analiza acestor prevederi rezultă că rezoluţia de clasare este supusă unui dublu control de tip ierarhic administrativ, realizat de inspectorul-şef, fiind "un impediment administrativ fără nicio justificare obiectivă sau raţională, având drept finalitate întârzierea nejustificată în exercitarea dreptului persoanei interesate de a se adresa unei instanţe de judecată în vederea satisfacerii interesului său".
El apreciază că stabilirea prin lege a posibilităţii ca secţiile CSM să intervină în activitatea Inspecţiei Judiciare pentru a dispune scurtarea sau prelungirea termenelor în anumite cauze urgente sau de interes public deosebit generează o contradicţie de natură legislativă.
Cât priveşte procedura privind retragerea încrederii magistraţilor, şeful statului menţionează considerentele unei decizii CCR care pun în evidenţă că, în baza mandatului reprezentativ, membrul CSM este alesul şi reprezentantul întregii categorii ale cărei interese sunt reprezentate de organul colegial din care acesta face parte şi nu poate fi revocat decât în condiţiile nerespectării atribuţiilor în cadrul acestuia, iar nu a mandatului încredinţat de alegătorii săi.
"Nu numai că instituţia revocării ca urmare a retragerii încrederii încalcă mandatul reprezentativ al membrului ales, dar posibilitatea ca acesta să fie revocat doar prin asumarea prin semnătură olografă a unei propuneri de retragere a încrederii în absenţa unui vot în cadrul organismului colegial (...) echivalează şi cu încălcarea principiului legalităţii consacrat", atrage atenţia şeful statului.
Iohannis indică şi faptul că legiuitorul exclude posibilitatea ca un judecător să fie numit în funcţia de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare.
Conform acestuia, legea creează un privilegiu nejustificat pentru judecători în defavoarea procurorilor cu privire la numirea în funcţia de inspector-şef şi un privilegiu nejustificat pentru procurori în defavoarea judecătorilor cu privire la numirea în funcţia de inspector-şef adjunct.
Preşedintele menţionează că actul normativ elimină proba scrisă şi testul psihologic din concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector-şef al Inspecţiei Judiciare şi modifică conţinutul astfel încât desemnarea de către inspectorul-şef a persoanelor din conducerea IJ se face în urma unei simple evaluări a proiectelor de management specifice fiecărui post de conducere.
"Toate aceste modificări sunt aspecte care indică o relativizare a standardelor profesionale impuse conducerii IJ, cu consecinţa eliminării independenţei sale operaţionale. Această tendinţă generează efecte negative cu privire la calitatea activităţii Inspecţiei Judiciare în materia răspunderii magistraţilor şi, pe cale de consecinţă, este de natură să pună în pericol independenţa justiţiei şi însuşi rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei", subliniază preşedintele.
Şeful statului invocă şi existenţa unor contradicţii şi paralelisme legislative în actul normativ.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: Agerpres
Etichete: klaus iohannis, CCR, curtea constitutionala, CSM,
Dată publicare:
05-06-2018 12:47
