CCR a admis sesizarea lui Iohannis privind Legea care reglementează detenția la domiciliu

Ultimul update: Marti 18 Septembrie 2018 13:45
Data publicarii: Marti 18 Septembrie 2018 13:36
Categorie: Justitie
CCR

Curtea Constituţională a admis, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii care reglementează executarea pedepsei la domiciliu.

Mai exact, este vorba despre modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care introduce un regim de detenţie la domiciliu pentru condamnările de până la un an de închisoare, inclusiv pentru cei condamnaţi pentru corupţie, excepţie făcând faptele cu violenţă.

Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra acestei legi în 4 iulie, arătând că, prin modul în care a fost adoptată, legea încalcă principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului.

Potrivit News.ro, preşedintele spune în sesizarea către CCR că în dezbaterile din Camera Deputaţilor au fost modificate şi adoptate o serie de reglementări esenţiale privind modul de executare a pedepselor privative de libertate, intervenţii legislative care nu au făcut deloc obiectul analizei primei Camere competente.

"Din analiza comparativă a formei adoptate de către prima Cameră sesizată (Senatul) şi cea adoptată de Camera decizională (Camera Deputaţilor) rezultă faptul că textul proiectului de lege a suferit în Camera decizională modificări substanţiale cu privire la obiectul de reglementare şi configuraţie, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de legiuitor. Se constată astfel că în Camera decizională au fost adoptate pentru prima dată modificări privind statutul judecătorului de supraveghere care îşi desfăşoară activitatea în locurile de deţinere, condiţiile pentru liberarea condiţionată a persoanelor care execută pedepse privative de libertate, executarea pedepselor privative de libertate la domiciliu, individualizarea regimurilor de executare a pedepselor, competenţa de a soluţiona cererile de liberare condiţionată, competenţa instanţelor de judecată în această din urmă materie", arăta Klaus Iohannis în sesizarea către Curtea Constituţională.

De asemenea, în opinia preşedintelui, posibilitatea instanţei de judecată de a nu asculta persoana condamnată încalcă şi principiul egalităţii armelor, ca element fundamental al unui proces echitabil, legea reglementând doar posibilitatea reprezentantului administraţiei locului de deţinere de a pune concluzii, atunci când este prezent.

Iohannis arată că legea înlătură calitatea de preşedinte al comisiei a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prevăzându-se că acesta "participă la şedinţele comisiei de liberare condiţionată" şi reglementează componenţa Comisiei pentru liberare condiţionată, care este alcătuită din: "directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un consilier de probaţiune din cadrul serviciului competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigură de către şeful serviciului evidenţă din penitenciarul respectiv".

"În opinia noastră această prevedere este imprecisă, nefiind clar care este rolul judecătorului de supraveghere a privării de libertate. (...) Pe de o parte nu este clară calitatea în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate participă la şedinţele comisiei de liberare condiţionată de vreme ce textul indicat nu îi recunoaşte calitatea de membru al acestei comisii. Pe de altă parte, nu este clar de ce ar participa judecătorul de supraveghere a privării de libertate la şedinţele comisiei de liberare condiţionată, pentru ca ulterior să se pronunţe prin încheiere asupra liberării condiţionate a unei persoane private de libertate", argumentează şeful statului.

El arată că prevederea conform căreia "liberarea condiţionată se dispune prin încheiere de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate la propunerea comisiei pentru liberare condiţionată la cererea persoanei condamnate" este lipsită de claritate, inducând confuzie în interpretarea şi, ulterior, în eventuala sa aplicare, întrucât din modul de redactare nu rezultă dacă judecătorul de supraveghere poate fi sesizat atât de către comisia pentru liberare condiţionată, prin propunere, cât şi de către persoana condamnată, prin cerere.

Şeful statului mai afirmă că legea nu este coroborată cu textele în vigoare din Codul de procedură penală şi, totodată, atrage atenţia asupra prevederii potrivit căreia atribuţiile administrativ-jurisdicţionale ale judecătorului de supraveghere a privării de libertate se exercită în cadrul procedurilor speciale prevăzute în lege şi se finalizează printr-un act administrativ-jurisdicţional, denumit "încheiere".

Preşedintele Klaus Iohannis mai spune că utilizarea sintagmei "cu violenţă"/"fără violenţă" - terminologie neclară şi lipsită de previzibilitate - în cuprinsul legii este contrară prevederilor art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost atacată la CCR şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 8 iunie, instanţa supremă semnalând, între altele, că actul normativ nu cuprinde o reglementare propriu-zisă a regimului detenţiei la domiciliu şi a modalităţii de supraveghere a persoanei condamnate care execută pedeapsa prin detenţie la domiciliu..

În 4 iulie, CCR a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2-5 şi pct.10 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale.

"În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea măsurii detenţiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executării pedepsei cu închisoarea, afectează nu numai caracterul previzibil al legii, ci şi scopul acesteia, acela de a institui măsuri de natură judiciară, alternative de executare a pedepsei privative de libertate. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2, 3, 4 şi 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 nu respectă cerinţele de calitate a legii, încălcând prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie. Referitor la dispoziţiile articolului unic pct.10 din legea supusă controlului, Curtea a reţinut că acestea creează incertitudine în procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competentă să dispună liberarea condiţionată, încălcând art.1 alin.(5) din Constituţie, din perspectiva lipsei de claritate şi previzibilitate a normei legale", preciza CCR.

Camera Deputaţilor a adoptat în 6 iunie modificările la proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, introducând un regim de detenţie la domiciliu pentru condamnările de până la un an de închisoare, inclusiv pentru cei condamnaţi pentru corupţie, excepţie făcând faptele cu violenţă.

Potrivit unui amendament propus de PSD, “regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani pentru fapte comise cu violenţă”.

De asemenea, persoanele condamnate la o pedeapsă cu închisoare de până la un an, şi care nu a comis fapte cu violenţă, realizează arestul prin detenţie la domiciliu.

Totodată, regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii de cel mult un an, respectiv pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.

O altă modificare a grupului PSD spune că persoanele care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii mai mare de un an beneficiază tot de arest la detenţie.

De asemenea, pentru fiecare lucrare ştiinţifică publicată sau invenţie şi inovaţie brevetată, se consideră 20 de zile executate din pedeapsă.

“Caracterul ştiinţific al lucrărilor elaborate de către deţinuţi este stabilit, potrivit dispoziţiilor legale, de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI”, se arată în textul modificărilor.

O altă modificare adoptată îi aparţine deputatului UDMR Marton Arpad şi prevede că persoanele condamnate au dreptul de a participa la înhumarea sau incinerarea soţului sau soţiei, a unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică pe o perioadă de cel mult 5 zile, iar donducerea penitenciarului va asigura pază pe toată durata permisiunii de ieşire pentru condamnatul cu privire la care apreciază că prezintă un pericol pentru ordinea publica în cazul ieşirii din penitenciar.

Persoanele condamnate pot fi învoite şi în caz de motive umanitare. Învoirea din motive umanitare se poate acorda pentru soluţionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum şi în caz de calamitate.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CCR Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer

Sursa: News.ro

Iohannis: modificarea legilor justiţiei şi detenţia de weekend sunt
Iohannis: modificarea legilor justiţiei şi detenţia de weekend sunt "legi pentru penali"
ICCJ atacă la Curtea Constituțională proiectul de Lege privind detenția de weekend și acasă
ICCJ atacă la Curtea Constituțională proiectul de Lege privind detenția de weekend și acasă
Parlamentul a adoptat proiectul de Lege privind detenția de weekend și acasă. PNL va ataca proiectul la CCR
Parlamentul a adoptat proiectul de Lege privind detenția de weekend și acasă. PNL va ataca proiectul la CCR
VIDEO PROTVPLUS.RO
rusia companii
Membri ai conducerii Lukoil, acuzați de infracțiuni economice, achitați în primă instanță
Secția de investigare a infracțiunilor din Justiție a intrat în funcțiune
Raportul Comisiei de la Veneția. În plină criză, ministrul Justiției și-a luat concediu și postează mesaje enigmatice
Tudorel Toader, serie de mesaje în stil ”Misiune Imposibilă” pe Facebook. FOTO
RAPORTUL Comisiei de la Veneția cu privire la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Critici dure cu privire la modificări
Florin Iordache: Bineînțeles că nu vom prelua toate recomandările Comisiei de la Veneția
ministrul justitiei, Tudorel Toader
Tudorel Toader, anunț despre OUG 92 pe Facebook: ”Mesajul va fi șters peste o oră”
Tudorel Toader, precizări pe Facebook despre efectele OUG: "Nu poate retroactiva"
CCR, sesizată privind ordonanţa pe legile justiţiei în absenţa lui Ciorbea. Cine a depus sesizarea
Adina Florea, admisă la secţia pentru investigarea magistraţilor
Tudorel Toader, după ședința Comisiei de la Veneția: Se recomandă abrogarea pensionării anticipate a magistraților
Tudorel Toader, mesaj pentru Iohannis privind numirea Adinei Florea: „Convingerea mea e că își va aminti de decizia CCR”