Seceta le baga MULTI BANI in buzunare viticultorilor! Vezi cati bani se fac din afacerea cu vinuri! VIDEO

60599218

Pe dealurile din Jidvei se anunta o toamna bogata.

Arsita soarelui a avut grija ca strugurii sa se faca dulci, asa ca si vinul va fi pe masura: tare si aromat. Aici, vita de vie se intinde pe 2.300 de hectare de teren, din care se obtin in anii buni, precum acesta aproape 20 de mii de tone de vin.


Seceta a dat o mana de ajutor viticultorilor. Industria de 42 milioane de euro, care a accesat toate fondurile europene din ultimii cinci ani pe www.incont.ro

Semne bune si pentru productia din Recas, judetul Timis. "Avem o estimare de crestere de 20 la suta in ceea ce priveste volumul recoltat. Aceasta ultima peroada de dianinte de recoltare, conteaza ca cantitatea de zahar sa fie optima", spune Ciprian Rosca, reprezentant Recas.

"Vom exporta mai mult. Asiaticii sunt foarte interesati de vinurile noastre. Cu siguranta, daca nu ii vom intrece pe francezi, vom fi pe aceeasi linie cu ei calitativ", precizeaza Ioan Buia, director complex vinificatie.

Iar cei care se pricep sa faca diferenta intre un vin dintr-un an bun si unul slab confirma spusele producatorilor. Vinurile dintr-un an mai slab se deosebesc prin culoare, aroma, densitate, dulceata si aciditate.

''Sunt indeplinite toatre premizele sa ne batem de la egal la egal cu toate vinurile din Europa'', afirma Emil Dumitru, director in cadrul Ministerului Agriculturii.

De altfel acest sector se dezvolta de la an la an si este singurul in care s-au accesat toate fondurile europene, adica in fiecare an cate 42 de miioane de euro din 2007 incoace.

In Romania se cultiva vita de vie pe o suprafata de peste 181.000 de hectare de teren, dintre care 81.000 sunt acoperite cu soiuri nobile. Productia de vin obtinuta in 2011 a fost de 4 milioane de hectolitri de vin, mai mica decat in 2007, la intrarea in UE dar mai mare decat in 2010, cu aproape un milion de hectolitri.

Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin cultivate în anul 2011:

Soiuri nobile cultivate in anul 2011 Suprafata (ha) Pondere (%)

1 Feteasca regala 13.271,79 16,36 %

2 Merlot 11.644,00 14,36 %

3 Feteasca alba 10.209,98 12,59 %

4 Amestec soiuri nobile 6.318,15 7,79 %

5 Riesling Italian 6.200,11 7,64 %

6 Aligote 5.879,44 7,25 %

7 Cabernet Sauvignon 3.863,43 4,76 %

8 Sauvignon 3.636,95 4,48 %

9 Muscat Ottonel 2.743,40 3,38 %

10 Babeasca neagra 2.722,64 3,36 %

11 Altele 14.612,11 18,03%

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
ACEASTA este FOTOGRAFIA in valoare de 103 miliarde de dolari: 116 vedete de la Hollywood, reunite intr-o singura poza! FOTO

Veniturile provenite din box-office-urile vedetelor care apar in fotografie s-au ridicat la suma de 103 miliarde de dolari.

AFLA aici raspunsul la INTREBAREA ETERNA: pot fi barbatii si femeile cu adevarat prieteni?

80 de cupluri au raspuns la acest studiu.

666 Burger: VEZI ce contine burgerul de 666 de dolari sau hot-dogul de 2.300 de dolari!

Inceput initial ca o gluma, proiectul s-a dezvoltat rapid. In New York a aparut Doucheburgerul, care costa 666 de dolari.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.