Astfel, aceasta se rotește în sens opus faţă de rotaţia stelei sale mamă, potrivit Agerpres, care citează Space.com, unde a fost publicat un studiu care a apărut în revista Astronomy & Astrophysics.
Acesta este un fenomen pe care oamenii de ştiinţă l-ar fi putut explica dacă GJ 3090 b ar fi avut un companion masiv - fie că era vorba despre o planetă gigantă gazoasă, o pitică brună sau o altă stea. Însă această planetă, observată pentru prima oară în 2022, pare să nu aibă un companion.
"Spre marea noastră surpriză, planeta GJ 3090 b nu doar că se află pe o orbită puternic dezaliniată, dar orbitează şi retrograd, adică în sens opus rotaţiei stelei sale", a declarat într-un comunicat Yann Carteret, membru al echipei şi cercetător în cadrul Departamentului de Astronomie al Universităţii din Geneva (UNIGE).
Planetele se formează din discuri de gaz şi praf care înconjoară stelele aflate la începutul existenţei. Această materie se roteşte în acelaşi sens cu steaua centrală tânără, ceea ce înseamnă că şi planetele care iau naştere ar trebui să se rotească în aceeaşi direcţie.
De asemenea, planetele ar trebui să aibă un plan orbital similar cu cel al stelei mamă. Diferenţa de orientare dintre planul unghiular al unei stele şi cel al fiecăreia dintre planetele sale poartă numele de Psi (unghiul tridimensional dintre planul orbital al unei planete şi planul ecuatorial al stelei sale). Această valoare apare ca urmare a unor perturbaţii survenite în timpul fazei de formare a planetelor. De exemplu, valoarea Psi a Pământului este de 7 grade.
"Măsurarea unghiului Psi oferă indicii despre formarea şi evoluţia sistemelor planetare. Prin urmare, este firesc să încercăm să determinăm această valoare şi pentru alte sisteme planetare", a spus Carteret.
GJ 3090 b are o rază de 2,2 ori mai mare decât cea a Pământului şi o masă de 4,5 ori mai mare decât a planetei noastre, fiind clasificată drept o planetă de tip "sub-Neptun". Planetele de tip sub-Neptun se numără printre cele mai răspândite tipuri de planete din Calea Lactee.
Totuşi, atunci când echipa a studiat această lume cu ajutorul instrumentului NIRPS de la Observatorul La Silla, exoplaneta a prezentat o caracteristică neobişnuită: o valoare Psi de 136 de grade. "Performanţa instrumentului NIRPS în domeniul infraroşu a permis atingerea preciziei necesare pentru a măsura unghiul dintre planul orbital al planetei şi planul ecuatorial al stelei în cazul unei planete atât de mici", a declarat Lena Parc de la UNIGE.
Acest sistem planetar este unul dintre cele doar cinci observate vreodată care prezintă o valoare Psi mai mare de 70 de grade. Însă aspectul cu adevărat diferit în acest caz este că celelalte sisteme includ un obiect masiv care pare, în mod evident, să fi cauzat alinierea extrem de deficitară a orbitelor.
"Absenţa unui companion masiv care să explice această orbită neobişnuită ne va determina să explorăm alte ipoteze", a afirmat Vincent Bourrier de la UNIGE, propunând totodată o explicaţie pentru această valoare ridicată a unghiului Psi: "În cazul GJ 3090, este posibil ca steaua să fi acumulat un disc secundar retrograd şi nealiniat, în interiorul căruia s-au format ulterior planetele sistemului".
