Planeta India: New Delhi, orasul interzis cardiacilor

Există însă şi vacanţe mai mult decât exotice – extraterestre aproape – unde conceptul de relaxare nu începe şi nu se termină cu deja consacratul „dolce far niente” la piscina hotelului de lux cu o pina-colada în mână.

Uită ideea de all-inclusive sau ultra-all-inclusive şi pregăteşte-te pentru o incursiune într-o lume beyond-all-inclusive. Fii însă cu mare băgare de seamă! Pentru această teleportare trebuie să ai stomacul foarte tare, prejudecăţile aproape de zero, deschiderea culturală aproape de infinit şi toleranţa religioasă în sânge! Şi, mai presus de orice, mai trebuie să ai o calitate care nu se găseşte tocmai pe toate drumurile: acea înclinaţie de a trece dincolo de aparenţe şi de a te minuna în faţa esenţei locurilor, situaţiilor şi oamenilor care ţi se ivesc în faţa ochilor, minţii şi sufletului. Prin urmare, dragă cititorule „open-minded&hearted”, bine ai venit în India!

Taj Mahal, ţigănie, hinduism, vaci sfinte, macaci veneraţi, Bollywood, Kama Sutra, karma, un miliard şi ceva de oameni, Goa, Kashmir, Calcutta, Eliade, Bangalore, Kerala, Ganges, jeg, spiritualitate, ritualuri, incinerări umane, tigri bengalezi, elefanţi, cămile, punct între sprâncene, cobra ... şi lista de simboluri, libere asocieri, stereotipii şi clişee culturale poate continua. Hare Krishna, cititorule! În acest caz, gândeşte liber de toate aceste capcane mentale şi începe-ţi explorarea Indiei cu probabil cea mai persistentă reprezentare mentală a ei, după Gandhi, simbolul ei spiritual care a fascinat şi fascinează încă întreaga lume. Este vorba de imaginea contrastelor care domină această ţară într-un mod absolut devastator. Contraste care adună şi multiplică la infinit toată enumerarea de mai sus.

Într-adevăr, India este ţara celor mai năucitoare contraste de pe faţa pământului. Acest subcontinent este schizofrenic de divers, un adevărat cocktail cultural şi un mozaic religios. În acest univers eclectic dominat de o înspăimântătoare varietate atât pentru ochi, cât şi pentru minte, există o singură constantă: indienii sunt, pur şi simplu, buni la suflet. Tocmai din acest punct trebuie să porneşti când vrei să vorbeşti despre India. Calitatea umană absolut dumnezeiască sălăşluieşte în fiecare indian, ducând parcă mai departe, multiplicate, crâmpeie din spiritul lui Gandhi.

În timp ce noi ne minunăm când găsim un bun creştin, în adevăratul sens al cuvântului, în India a fi bun hindus face parte din cotidian. Aici, vorba potrivit căreia „omul sfinţeşte locul” are acoperire sută la sută. Pentru că pe străzile din Delhi îl vezi pe homo religiosus mergând înspre mântuirea sa exact ca acum 2000 de ani. Singur, contrapunctul reprezentat de marile branduri globale prezente peste tot în această lume realmente atemporală te scoate din transă reamintindu-ţi faptul că te afli în India anului 2010.

Iar India începe cu New Delhi, adevărat megalopolis desprins parcă dintr-un film science-fiction care abordează subiectele post-apocaliptice în egală măsură în care tratează temele preistorice. Delhi este realmente un amestec letal de străvechi şi de nou pe străzile căruia homo-religiosus se intersectează cu omul modern, victimă sigură a consumerismului şi a principalului său aliat, industria de advertising.

După ce vizitezi capitala Indiei, o super-producţie gen „Slumdog Millionaire” îţi va părea un film de benzi animate. Cele 16 milioane de locuitori par a funcţiona pe Alkaline spre deosebire de sfintele Joiane care se plimbă agale prin mijlocul celor mai importante artere ale acestui furnicar uman asurzitor şi ameţitor. Închipuiţi-vă o mini-cireadă la Universitate şi un şir indian de maşini claxonând tacticos şi aşteptând răbdătoare ca vacile Domnului să ajungă pe trotuar!

Şi dacă tot a venit vorba de claxon, trebuie spus că sloganul infernalului trafic din India, în general, şi din New Delhi în special este unul foarte elocvent şi trebuie descifrat textual: „Claxonez, deci exist!” Asta pentru că nici o altă regulă de circulaţie nu prea se respectă. Şi în ciuda acestei babilonii rutiere, accidentele sunt rarisime. Mai mult, paradoxul este că, deşi traficul este de o mie de ori mai afurisit decât Bucureştiul în cea mai proastă zi a sa, în New Delhi şoferii şi pietonii nu sunt agresivi. La ei claxonatul este o necesitate, iar traversarea o adevărată provocare ...

După ce te-ai obişnuit cu acest adevărat „Mad Max” care se difuzează în fiecare clipă sub ochii şi în stomacul tău, aventura continuă în New Delhi. Topul atracţiilor turistice include „Mormântul lui Humayun”, cel mai faimos loc de pelerinaj hindus din oraş, Qutub Minar, un turn din granit de 73 de metri construit în secolul al şaisprezecelea, în timpul domniei marelui mogul Akbar şi moscheea Jama Masjid.

Alte locuri demne de văzut sunt Red Fort, impresionantul fort vechi de apărare a oraşului, astăzi patrimoniu mondial UNESCO, fremătătoarea stradă cu sute de bazaruri Connaught Place sau India Gate care seamănă izbitor de mult cu Arcul de Triumf din Bucureşti.

Orice vizitator care se respectă în New Delhi nu trebuie să rateze „Muzeul Naţional de Istorie”. Aici, cel pasionat de istoria civilizaţilor străvechi poate admira vestigii vechi de mii de ani şi sculpturi de o valoare inestimabilă înfăţişând principalii zei hinduşi. Partea leului este adjudecată de Shiva cea cu multe mâini din marmură neagră, zeu al dansului, al voluptăţii vieţii şi al distrugerii, Vishnu zeul echilibrului şi Brahma zeul creaţiei.

Pentru cei aflaţi în primul rând într-o călătorie spirituală, „Lotus Temple” construit pe la jumătatea anilor 70 este un spaţiu al tranchilităţii absolute, o adevărată metaforă a toleranţei şi armoniei religioase. În interiorul său se roagă laolaltă hinduşi, buddhişti, musulmani, jainişti, pelerini sikh şi creştini. Singurele condiţii ca să poţi intra sunt să te descalţi şi să păstrezi o linişte de catedrală.

Şi ca tripul spiritual să fie total, o minimă şedere în Delhi (adică 3-4 zile) nu trebuie să excludă vizitarea muzeului „Mahatma Gandhi”. Acest loc îţi poate prilejui, dacă nu o mică hierofanie, măcar o incursiune tulburătoare în viaţa, opera şi nemurirea celui care este un adevărat Iisus Christos modern pentru hinduşi. Şi aici revenim la acea calitate umană dumnezeiască pe care Gandhi a întrupat-o ca nimeni altul. Pentru amatorii de senzaţii mistice tari, nu lipseşte unul dintre gloanţele care l-a străpuns mortal pe Bapu, veşmintele pătate de sângele său în acea fatidică zi şi o colecţie fabuloasă de fotografii, printre care o capodoperă sfâşâietoare a marelui Henry Cartier-Bresson care a imortalizat exact momentul aprinderii rugului unde a fost incinerat Gandhi.

Calatoria continua cu Varanasi, templul "Kama Sutra", Taj Mahal si alte minunatii! In curand!