Planeta India: Kama Sutra & beyond
După ce te-ai încărcat de misticism şi te-ai gândit la viaţa de dincolo, e timpul să cobori cu picioarele pe pământ pentru a redescoperi bucuria vieţii în toată plenitudinea ei.
După sacrul Varanasi, acest circuit dedicat explorării nordului Indiei continuă cu „profanul” Khajuraho, adevărat leagăn al artei erotice şi nu numai. Renumit în întreaga lume pentru templele Kama Sutra ridicate acum mai bine de un mileniu, Khajuraho este un sat „mai mare”, de 10000 de locuitori, aflat la mai puţin de oră de zbor de tainicul Varanasi.

Cât despre faună, nici nu ştii unde să te uiţi mai întâi în timpul plimbării stil safari prin parcul natural asemeni unei mini-jungle: antilope, căprioare, macaci şi multe specii de păsări pe care altminteri le poţi vedea numai la Discovery. Dar climaxul popasului de două zile în Khajuraho este, fără îndoială, vizitarea templelor Kama Sutra, adevărate bijuterii ale artei erotice mogule care îţi vor rămâne întipărite în cortex pentru totdeauna.

Ascultând explicaţiile ghidului realizezi că, dincolo de retină, tot acest delir erotic se fundamentează filosofic. „Kama” este principiul plăcerii lumeşti revelată muritorului în compania sufletului său pereche. Şi nu este doar o vorbă mare! Asta pentru că, deşi sunt creatorii kama sutrei, indienii sunt foarte stricţi cu infracţiunile sexuale. Astfel, chiar şi în ziua de azi, adulterul dovedit se pedepseşte cu o amendă usturătoare care, în cazul imposibilităţii de achitare, duce la pedeapsa cu închisoare de până la cinci ani pentru infideli! Aceasă „kama” este plasată în relaţie de yin&yang cu „dharma” care presupune căutarea şi obţinerea virtuţii în această viaţă pentru a putea fi pregătit pentru „moksha”, mântuirea eternă în viaţa de dincolo.
Şi mai există o metaforă a acestor temple care înfăţişează pe exteriorul lor cele 84 de poziţii „omologate” de Kama Sutra! În interior ele găzduiesc altare închinate celor mai importanţi zei hinduşi, astfel că pelerinul care intră să se roage trebuie să-şi lase afară toate păcatele. Acesta este motivul pentru care pereţii interiori sunt gravaţi doar cu leit-motive sacre din religia hindusă, în timp ce pe exterior motivele sunt dintre cele mai „profane”. Iar sculptorii de acum 1000 de ani aveau o imaginaţie cu adevărat debordantă care pe alocuri frizează patologia şi zoofilia, din moment ce unele temple prezintă momente „tandre” între bărbaţi, cai şi porci. În aceste condiţii, basoreliefurile care ipostaziază amorul în grup pare ceva firesc.

Dar pentru acest domeniu există cărţi, filme şi site-uri care fac apologia prelungirii incredibile a preludiului pentru atingerea unui extaz mutual şi simultan care depăşeşte nivelul fiziologic şi psihologic pentru a ajunge la unul supra-senzorial, aproape transcedental. Gata cu tantra-yoga! Să mai aruncăm o ultimă privire la templele care fac turiştii să roşească şi apoi să pornim către următoarea destinaţie.
Potrivit mărturiilor istorice, templele de la Khajuraho au fost construite între anii 950 – 1050 la comanda celei mai mari dinastii mogule din acea vreme: Chandela. Din cele 88 ridicate nu au mai rămas decât 22, dar nici acestea nu ar fi rezistat dacă pe la finalul secolului al 18-lea un aventurier englez nu le-ar fi descoperit în paragină şi nu le-ar fi restaurat. Paradigma ezoterică a senzualităţii vieţii odată asimilată, turistul dornic de senzaţii tarii în arta tocmelii poate explora marele sat turistic pentru o supra-doză de adrenalină.
Dacă nu îţi fac cu ochiul articolele de ţesătorie, atunci poţi să-ţi alegi unul dintre miile de suveniruri de la zecile de buticuri pestriţe, unde kitschul de Obor se amestecă natural cu artefacte de o calitate excepţională. Dintre acestea, unul dintre cele mai îndrăgite şi negociate la sânge articole artizanale sunt faimoasele mini-sculpturi în pietre semi-preţioase înfăţişându-l pe faimosul şi poate pe cel mai popular zeu hindus. Este vorba de Ganesha, jumătate elefant, jumătate androgin, care simbolizează înţelepciunea şi despre care se spune că aduce noroc şi prosperitate. Prin urmare, orice bun hindus are cel puţin un Ganesha în casă, iar orice turist care se respectă trebuie să-şi achiziţioneze mai mulţi pentru a-i dărui familiei şi celor dragi.

Iar lista licorilor indiene get-beget continuă – neaşteptat, dar adevărat – cu un vin propriu şi original numit ... Sula! Sec, catifelat şi de cursă lungă. Se comercializează atât soiul alb cât şi cel roşu. Iar pentru cei care apreciază licorile mai tari, romul „Old Monk” îi va satisface pe deplin.
Şi după atâtea stimulente erotice şi bahice este timpul să ne îmbătăm şi cu iubire adevărată. Şi ce loc mai nimerit pentru a o întâlni dacă nu la templul ei! Să pornim spre Taj Mahal, Templul Iubirii ... In curand in partea a patra a documentarului despre India!