Pasiuni mortale! Inventatori omorati de propriile inventii
Imaginati-va cum ar fi sa va dedicati viata intreaga, toate eforturile si toti banii unei inventii care v-ar putea schimba modul in care traiti, care v-ar transforma peste noapte intr-un om putred de bogat, faimos si care a pus umarul la schimbarea lumii.
Dar in loc de toate acestea, inventia va omoara chiar pe dumneavoastra...
Iata sase exemple de inventatori care cu siguranta ar fi putut trai mai mult daca nu si-ar fi pus in practica ideile stralucite.
Alegeri 2024
17:04
Cum văd străinii alegerile prezidențiale din România. ”De 20 de ani trebuie să alegem răul cel mai mic”
16:02
George Simion, președintele AUR, a votat la Roma: „Vin aici să votez din respect pentru toţi românii”
15:30
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spuneau sondajele de opinie despre candidați în urmă cu 6 luni și ce arată acum
14:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
Sange rau
Alexander Aleksandrovici Bogdanov a fost un rus, fondator al Bolsevismului. Era pasionat de fizica, psihologie, economie, science fiction, teoria sistemelor universale si, domeniul care i-a adus sfarsitul, posibilitatea reintineririi omului prin transfuzii de sange. Bogdanov era pasionat de teoria care spunea ca transfuziile cu sange tanar ar putea detine secretul tineretii eterne sau cel putin ca ar putea sa incetineasca procesul de imbatranire. De fapt chiar a facut o astfel de transfuzie de sange surorii lui Vladimir Lenin, Maria Ulianova. A incercat 11 proceduri asemanatoare asupra lui, dupa care unul dintre prietenii lui i-ar fi spus ca arata cu 10 ani mai tanar decat era cand l-a vazut ultima data. In 1928, avea sa-si gaseasca insa sfarsitul tot intr-o transfuzie. A murit dupa ce si-a injectat sange de la un student care avea malarie si tuberculoza. Unii cred ca a fost de fapt o sinucidere pentru ca inainte de moartea sa fulgeratoare ar fi scris un editorial politic foarte “nervos”.
Tiparnita
William Bullock este omul responsabil pentru inventia tiparnitei rotative, in 1863. A schimbat din temelii modul in care se tipareau ziarele si rapiditatea cu care acestea erau produse in numar cat mai mare. Aceasta a fost una dintre multele sale inventii, pe care a perfectionat-o si care ajungea sa produca cam 30.000 de pagini pe ora. In 1867, totusi, masinaria s-a intors impotriva lui Bullock. Tocmai facea niste reglaje la una dintre noile tiparnite instalata la ziarul Philadelphia Public Ledger. A vrut sa prinda o curea de tamburul mecanismului, piciorul i-a fost prins din greseala de curea si i-a fost pur si simplu zdrobit si aproape smuls din sold. A murit la mai putin de o saptamana din cauza complicatiilor avute in timpul operatiei in care medicii incercau sa-I amputeze membrul.
Primul accident de aviatie (al primului avion)
Inginerul roman Aurel Vlaicu, scolit la Universitatea din Budapesta si la Ludwig-Maximilians-Universitat Munchen, in Germania, a lucrat la uzinele Opel, iar cu toate cunostintele acumulate a reusit sa-si indeplineasca visul. In 1908 construieste un planor. In 1909 vine la Bucuresti si incepe constructia primului sau avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboara fara modificari (lucru unic pentru inceputurile aviatiei mondiale) in iunie 1910. In anul 1911 construieste un al doilea avion, Vlaicu II, la bordul caruia, in 1913, cand incerca sa traverseze Muntii Carpati, s-a prabusit in apropiere de Campina.
Poluarea i-a venit de hac
Thomas Midgley Junior a inventat mai bine de 100 de patente, a fost licentiat in inginerie mecanica al scolii Cornell si a lucrat pentru o subsidiara a General Motors. A descoperit ca daca adauga combustibilului niste plumb, acesta devine mai prietenos cu motoarele, insa este toxic pentru mediul inconjurator. Practic el a adaugat benzinei tetraetil de plumb. Evident, Thomas a murit de la o intoxicatie cu plumb agravata de contactarea unei boli grave (poliomielita) care l-a tinut la pat luni de zile. Neputandu-se misca, si-a construit un sistem cu sfori si scripeti pentru a se ridica din pat. In cele din urma, a murit prins intr-o sfoara. Asadar doua inventii i-au grabit sfarsitul: aditivul cu plumb si sistemul de scripeti.
Croitorasul cel viteaz
Franz Reichelt era un croitor convins ca ar fi super la moda o haina care s-ar desface sub forma de parasuta. Asa ca s-a dedicat “designului” vestimentar de haina-parasuta. Ca sa o testeze, insa, Reichelt s-a urcat pe primul balcon al Turnului Eiffel. Le-a spus autoritatilor ca o sa foloseasca un cersetor pentru a testa inventia, dar in ultima clipa s-a aruncat chiar el in gol. “Parahaina” sau ‘hainasuta” nu s-a deschis, asa ca a murit.
Cu viteza, spre moarte
Pana in aprilie 1926, Malcolm Campbell era detinatorul recordului de viteza la masini. Rivalul sau, John Godfrey Parry-Thomas nu era deloc impacat cu ideea, asa ca in acceasi luna a scos pe pista o masina inventata de el, cu un motor de 27 de litri. Atinge cu Babs, cum o botezase, nu mai putin de 273 de km/h. Transmisia integrala a masinii se facea prin doua randuri de lanturi care conectau rotile prin exteriorul caroseriei. A urmat o noua cucerire a laurilor de catre Campbell si o ultima incercare de revansa a lui Parry-Thomas. A murit tragic, dupa ce un lant rupt i-a taiat gatul.Foto credit: wikipedia