Legile justiției în varianta PSD-ALDE. Preşedintele numeşte procurorii şefi, dar poate refuza doar o dată propunerea

Conform proiectului de modificare a Legii CSM, Secţia pentru judecători propune preşedintelui României numirea, precum şi revocarea judecătorilor, precum şi numirea şi revocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ.

Totodată, Secţia de procurori, la propunerea ministrului Justiţiei, înaintea preşedintelui României, propunerea de numire a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP) şi a adjuncţilor acestuia.

În schimb, în ceea ce priveşte revocarea acestora, proiectul prevede doar că CSM avizează propunerea ministrului Justiţiei în acest sens.

Proiectul prevede, totodată, înfiinţarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, care numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare, aceasta urmând să fie o instituţie autonomă.

Proiectul de modificare a Legii privind organizarea judiciară prevede înfiinţarea Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP), în cadrul Parchetului Înaltei Curţi.

Proiectul stabileşte că ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea CSM, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general sau de şefii DNA, DIICOT, respectiv DIISJP, ori de ministrul Justiţiei.

De asemenea, ministrul Justiţiei poate cere informări asupra activităţii parchetelor şi poate da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Conform proiectului citat de News.ro, ministrul Justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului anual al de activitate a Parchetului de pe lângă ICCJ, al DIICOT, al DNA şi al DIISJP.

Potrivit proiectului de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată propunerile de numire a procurorilor şi judecătorilor.

Tot o singură dată poate refuza preşedintele şi propunerile de numire a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a vicepreşedinţilor ICCJ, a procurorului general, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului şef al DNA şi a adjuncţilor acestuia, a procurorului şef al DIICOT şi a adjuncţilor acestuia, precum şi a procurorului şef al DIISJP şi a adjuncţilor acestuia.

Şi în modificările la Statutul judecătorilor şi procurorilor se prevede că procurorii şefi şi adjuncţii acestora sunt revocaţi din funcţia de către CSM, la propunerea ministrului Justiţiei.

Iordache: Ne dorim ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă sub controlul unui consiliu de integritate format din magistraţi şi societatea civilă

Preşedintele comisiei parlamentare speciale pe legile Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a declarat marţi că, potrivit propunerii comisiei, Inspecţia Judiciară urmează să fie o instituţie autonomă aflată sub controlul unui consiliu de integritate format din membri de la CSM, de la Înalta Curte, de la Parchetul General, din reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.

”Noi ne dorim ca Inspecţia Judiciară să fie o instituţie autonomă a cărei activitate şi a cărei mod de perfecţionare a activităţii să fie dat unui consiliu naţional de integritate al judecătorilor şi procurorilor. Acest consiliu să fie cel care gestionează fie numirea conducătorului Inspecţiei Judiciare, fie întregul raport de activitate, propunerile concrete de îmbunătăţire a activităţii inspecţiei judiciare. Inspecţia Judiciară, ca instituţie autonomă nu în subordinea ministrului Justiţiei, care este un om politic.

Noi am propus şi vedem în urma dezbaterilor care este forma. Vom avea în cadrul dezbaterilor şi nişte propuneri concrete cine să facă parte, dar noi ne dorim ca factorul politic să fie exclus din acest consiliu, considerăm că din acest consiliu trebuie sa facă parte membrii din CSM, din Înalta Curte, Parchet General, reprezentanţii societăţii civile, reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor”, a declarat Florin Iordache.