Vanatoare de fantome sau lupta cu morile de vant? Garda Financiara vs. evazionistii romani

08-07-2012 14:33


Vanatoare de fantome sau lupta cu morile de vant. Asa s-ar putea rezuma sarcinile de serviciu pentru politisti si comisarii Garzii Financiare care cauta evazionistii din importuri.

In bataia de la depozitul din Afumati, apare si Gimy. Este cel cu gluga pe cap - importator si concurent al celor care l-au atacat. Si Gimy este in atentia autoritatilor pentru infractiuni economice. De altfel la fix o zi dupa aceasta altercatie, Gimy, pe numele real Berger Cem, a fost arestat.

Pavel Abraham, avocat: "I se imputa ca ar fi omis sa inregistreze in evidentele contabile anumite activitati comerciale pentru care s-ar fi sustras de la plata taxelor si impozitelor catre stat. Respectiv ca n-ar fi trecut in contabilitate toate activitatile comerciale sau ca le-ar fi trecut diminuat."

Fostul sef al Politiei Romane, Pavel Abraham, este cel care il reprezinta pe turcul Gimy in fata anchetatorilor. Clientul sau este acuzat ca prin intermediul a 11 firme cu administratori turci si macedoneni, ar fi prejudiciat statul cu 5 milioane de euro. De cand a intrat in vizorul politistilor, afaceristul turc nu mai este de gasit. La depozitul unde ajungeau legumele si fructele importate prin diverse firme a ramas doar paznicul.

Acuzatul Gimy are toate sansele sa fie exonerat de vina: importurile au fost pe firmele altor persoane.

Pavel Abraham, avocat: "N-au putut si nu vor putea niciodata, dupa parerea mea, sa probeze o legatura intre cei in cauza."

Gruparea Samy, alt prejudiciu, afacerea unui cetatean iordanian. Am mers pe urmele lui "Samy". Barbatul era ajutat de un irakian, care avea pregatite 130 de firme, special pentru suveica pacalirii statului la TVA. S-a ales cu un dosar penal, iar procurorii pot proba in acest moment ca prin intermediul a 3 firme mari, iordanianul ar fi facut un prejudiciu de 2,4 milioane de euro

Importatori principali apar in schema 3 firme - Zemaxa Final, Marmorana Wish si SC Ozar Exotic. Cu datele de la Registrul Comertului, am cautat sediul Zemaxa in orasul Pantelimon, pe strada Garii, la numarul 60-H.

Zemaxa aducea din strainatate tirurile in acte si le vindea catre societatea Mesun Atif Com, cu sediul tot in Pantelimon, pe strada Brandusei, la numarul 30. Sediul figuraza intr-o casa modesta, unde o pensionara recunoaste ca i-a dat aprobare unui arab. In aceeasi casa au sediul alte 4 societati comerciale.

Mai departe pe traseul filierei, din inventarul societatii Mesun Atif, marfa mergea la sediul lui Focus, Grand Office SRL, de data asta in Afumati. La fel de incalcita este si povestea filierei pornite de la compania Marmorana Wish care vindea marfa din tiruri catre Cromatic Gold, in Voluntari, pe strada Pavel Tcacenco. La numarul 33, proprietarul ne povesteste ca nici macar nu s-a vazut cu vreun arab - contractul de comodat s-a facut prin intermediul unei avocate din Bucuresti.

De la Ana la Caiafa, o schema gandita de evazionisti cu speranta ca orice anchetator se va lasa pagubas, alergand de la un sediu la altul. Si nu sunt departe de adevar - un astfel de dosar penal este instrumentat si in 2 ani, pana sa ajunga in instanta.

Pavel Abraham, avocat: "Exista evaziune fiscala foarte foarte mare nu numai acolo, pe toate liniile, dar trebuie sa va spun ca, in viziunea mea, si o spun asta fara sa nominalizez, si un mecanism de complicitati intre cei care sunt controlati si cei care controleaza."

O firma cu activitate zero la sediul declarat poate fi data in consemn la frontiera inca de la prima incarcatura desigilata. Astfel nu mai poate importa alte marfuri. In plus, Legea Fiscala spune ca "se pot pune masuri asiguratorii, adica sechestru pe marfa din TIR-uri, daca exista pericolul ca debitorul sa isi ascunda patrimoniul". Nu s-ar mai ajunge la importuri de sute de camioane, ca dupa aceea, autoritatile sa se intrebe unde sunt responsabilii.  Politistii de la Investigarea Fraudelor spun ca dupa desigilare, faptasii sunt mai greu de depistat.

In fata acestei situatii, Garda Financiara se vaita si spune ca nu are personal. La Ilfov sunt 24 de comisari, adica 12 echipe, la un volum de pana la 200 de TIR-uri pe zi. In Ilfov ajunge grosul importurilor de legume si fructe.

Gabriel Carbunaru, adj. sef Comisariatul General al Garzii Financiare: "Este problema aceasta a numarului, sunt de 2 ori mai multi comisari ca la Harghita de exemplu, dar asta nu inseamna nimic fata de ce volum de verificare au la Ilfov fata e Harghita."

Nasii importurilor par insa prinsi in aceeasi hora cu cei care ii controleaza. Dovada stau zecile de procese penale in toata tara, in care angajati ai Garzii Financiare, de la Vama sau Politie, apar ca inculpati. L-am intrebat pe adjunctul pe tara al Garzii Financiare, Gabriel Carbunaru, despre unul dintre subordonatii sai din structura centrala - Marius Batranu. Acesta din urma figureaza inculpat intr-un dosar de evaziune pe rolul Tribunalului Bucuresti, pentru ca ar fi consiliat o grupare evazionista condusa de un italian.

Respectivul comisar nu a fost suspendat din functie de catre sefii sai, asa cum impune regulamentul institutiei pentru ca Garda Financiara nu a fost instiintata oficial de catre organele judiciare.

Comisarii inculpati isi vad de treaba in sistem. Si nimeni nu le verifica averile. Daca ar face asta, ar descoperi ca toate parcarile de la Comisariatele Garzii sunt show-room cu masini de lux, in ciuda salariilor modeste pe care le primesc. In orice tara civilizata, o solutie anticoruptie este rotirea cadrelor. La Garda Financiara Ilfov, abia in urma cu o luna, jumatate dintre comisari au fost transferati la Garda Bucuresti, fiind suspectati ca nu si-au indeplinit in ultimii ani atributiile de serviciu.

Intr-un domeniu in care evaziunea fiscala ajunge la 2 miliarde de euro pe an, procedurile antifrauda sunt "premiere". Evazionistii au invatat cum sa ocoleasca legile si cum sa NU fie "deranjati".

Legumele si fructele de import ajung in piete pe filiere obscure, la preturi si de 10 ori mai mari. Nimeni nu perturba reglarile de conturi intre importatori, iar luptele de strada, duse pe sacii de cartofi, ajung sa dicteze pretul cu care romanii cumpara de la taraba.

VIDEO PROTVPLUS.RO