România acordă elevilor burse pe bandă rulantă, dar rezultatele lipsesc. „Ne furăm căciula, ne îmbătăm cu apă rece”
În plin scandal al tăierilor de tot felul, aflăm că 64 la sută dintre elevii României primesc burse școlare. Cele mai multe sunt sociale, urmate de bursele de merit.
De fapt, o jumătate de milion de copii sunt răsplătiți de stat pentru performanțe deosebite, cu sume lunare între 300 și 450 de lei.
Un paradox evident, spun formatorii de cadre didactice, între un sistem care, aparent, dă un randament de excepție și rezultatele rușinoase de la examene și testări internaționale.
Aceștia vorbesc despre o inflație de note mari, sub presiunea părinților asupra profesorilor.
Acum doi ani, bursele școlare au avut o creștere spectaculoasă, ca număr și valoare. De la 200 de lei, bursa de merit a urcat la 450 de lei pe lună, iar numărul beneficiarilor s-a triplat. S-a dublat și lista celor cu burse sociale.
România are în jur de 2.200.000 de elevi. În ianuarie 2025 au fost acordate peste 1.400.000 de burse școlare, pentru două treimi dintre ei. Bursa socială, de 300 de lei pe lună, a înregistrat cei mai mulți beneficiari – 60% din total. A doua ca pondere a fost bursa de merit, de 450 de lei lunar – 24%. Bursa de reziliență, în cuantum de 300 de lei, a avut 170.000 de beneficiari, așadar 12% din total. 89% dintre elevii care au primit bursă socială aveau părinți cu educație scăzută. Bursa pentru mame minore, de 700 de lei pe lună, a fost acordată în special în liceele tehnologice.
Rolul burselor, care ar trebui să fie preponderent academic – de răsplătire a celor mai buni și de stimulare a celor mai slabi – a virat spre un rol social. Mai ales în rural, bursele au susținut întreaga familie, nu doar rechizitele, hrana și hainele pentru copil.
În mediul urban, banii au fost folosiți pentru meditații și divertisment. Totuși, bursele au redus prea puțin absenteismul, deși au ajutat prezența la ore, în comune și sate.
S-a remarcat implicarea mai mare a părinților, dar mai degrabă în evaluarea copiilor lor decât în aspecte legate de învățare.
Marian Staș, formator de cadre didactice: „Notele din ultimii doi ani au fost sau nu umflate în școli, ca elevii să primească bursă? Exploziv, exponențial, nu așa! Și ăsta e un aspect unde românul excelează, dă doctorat în ceea ce înseamnă comportament din ăsta șmecherit. De ce? ‘Ca să fie, măi, că așa e la noi!’ Cu toate consecințele negative. Ne furăm căciula, ne îmbătăm cu apă rece, facem lucruri mârșave. De ce? Ca să fie banul. Conduce la un comportament de tip ‘mă duc la școală ca să iau bani’.”
Chiar ministrul Educației a remarcat că participarea la examenele naționale nu a crescut odată cu bursele, iar unii elevi se mobilizează la ore doar spre finalul modulului, când se încheie mediile.
De cercetarea făcută în 510 școli s-a ocupat Institutul pentru Științele Educației. Au fost chestionați 25.000 de elevi și părinți, dar și 500 de directori.
Ne pregătim de o nouă schimbare a sistemului de acordare a burselor, cu anularea celor de reziliență, scăderea pragului bursei de merit la media 9 și limitarea acordării acesteia la 15% din fiecare clasă.
