REZULTATE FINALE DEFINITIVAT 2019. Notele după contestații au fost publicate de Ministerul Educației

61975136
Agerpres

Peste 5.000 de candidați au obținut definitivarea și dreptul de practică în învățământul peuniversitar în sesiunea 2019, potrivit Ministerului Educației Naționale.

REZULTATE FINALE DEFINITIVAT 2019. Notele după contestații. „Procentul final de promovare la examenul naţional de definitivare în învăţământ (sesiunea 2019), după soluţionarea contestaţiilor, este 77,89% (în creştere cu 2,61%, comparativ cu rezultatele iniţiale: 75,28%). Rata finală de reuşită consemnată în 2018 a fost 79,59%", precizează sursa citată de Agerpres.

Au depus contestaţii 1.079 de candidaţi, dintre aceştia 169 obţinând medii peste 8 în urma soluţionării acestora şi, implicit, statutul de promovat.

Din totalul de 6.485 de candidaţi cu note la proba scrisă (dintre aceştia, 128 de candidaţi au fost notaţi cu 10), 5.051 de candidaţi au reuşit să obţină, în final, medii mai mari sau egale cu 8 şi au promovat examenul.

MEN reaminteşte că, după susţinerea ultimei probe a examenului de definitivat din sesiunea 2019 - proba scrisă, dar înainte de înregistrarea/soluţionarea contestaţiilor, au fost declaraţi promovaţi 4.882 de candidaţi care au obţinut medii între 8 şi 10. Pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obţină minimum media 8. Aceasta se calculează ca medie ponderată a notelor obţinute la toate probele de examen.

Judeţul cu cea mai mare rată de promovare este Dâmboviţa (87,06%), în timp ce rata de promovare cea mai scăzută s-a înregistrat în judeţul Călăraşi (57,14%). În Capitală, procentul este de 85,96%.

Afişarea rezultatelor finale a avut loc luni, atât la centrele de examen, cât şi pe site-ul dedicat - definitivat.edu.ro.

La proba scrisă au putut participa candidaţii care au îndeplinit cumulativ următoarele condiţii: efectuarea unui stagiu de predare în specialitate de cel puţin un an, calificativul pentru anul şcolar în curs „Bine" sau „Foarte bine", media aritmetică a notelor obţinute la cele două inspecţii la clasă şi la evaluarea portofoliului profesional - minimum 8, dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective.

Cadrele didactice promovate dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar, acesta fiind, de altfel, şi obiectivul acestui examen naţional. 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Citește și...
Breaz are parte de primul său test dificil: două variante pentru noul an școlar

Ministrul interimar al Educaţiei este între ciocan şi nicovală. Daniel Breaz este cel care trebuie să anunţecând începe şcoala, pe 9 sau pe 16 septembrie.

De ce nu vor elevii să se amâne cu o săptămână începerea școlii: „Suntem monedă de schimb”

Cererea premierului Viorica Dăncilă de a amâna cu o săptămână începerea școlii încinge spiritele în sistemul de învățământ.

Şcoala va începe cu o săptămână mai târziu. Dăncilă spune că e "o măsură aşteptată"

Premierul a cerut ca anul şcolar să înceapă la 16 septembrie.

Recomandări
SURSE: PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze jalonul de 770 de milioane de euro, din cauza amendamentului Fritz

Liderii PPE și Renew Europe, principalele grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, i-au trimis o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care se arată îngrijorați de soarta statului de drept din România.

Legea salarizării, încă fără acord politic. PSD vrea salarii mai mari, iar UDMR se teme de scăderi de venituri

Partidele au analizat cea mai recentă variantă a legii salarizării unitare, dar nu s-au pus încă de acord pentru o variantă pe care să o susțină în Parlament.

Cum vrea să schimbe AEP regulile pentru partidele politice. Reforma, deja criticată: „Suntem duşi pe o pistă falsă”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparenţă decizională proiectul unei noi legi a partidelor politice, menit să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii.