Durata învățământului obligatoriu ar putea fi extinsă la 15 ani
Durata învăţământului obligatoriu ar putea fi extinsă la 15 ani. Este propunerea legislativă semnată de parlamentari de la PSD şi UDMR.
Astfel, grădinița ar deveni obligatorie la grupele mijlocie şi mare, iar liceul obligatoriu până la clasa a 12-a, când elevul va împlini 18 ani. Iniţiatorii susţin că aceasta este tendinţa europeană, însă specialiştii atrag atenţia că nu avem infrastructură şi resurse.
Conform proiectului depus la Camera Deputaţilor, învăţământul obligatoriu de 15 clase va cuprinde: ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal. Adică: doi ani de grădiniţă, clasa pregătitoare, patru clase primare, patru clase la gimnaziu şi patru clase la liceu.
Alegeri 2024
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
Iniţiatorul proiectului semnat de 26 de deputaţi şi senatori UDMR şi PSD este Szabo Odon. Legea va avea nevoie de modificări şi în ceea ce priveşte pedepsele pentru cei care nu îşi duc copiii la şcoală.
Szabo Odon: „Obligativitate, o legătură între primirea ajutorului social şi frecventarea orelor de către copiii din mediilor defavorizate.”
Anne Arcidiacono, președintele Consiliului Elevilor București: „Consider că elevul ar trebui să aibă dorinţa de a merge la liceu, nu să o facă pentru că aşa spune mama sau pentru că îmi iau absenţă. Se pune prea mult accent pe performanță şi nu pe modul în care informaţia ajunge la elev."
Profesorul român care predă la Harvard, Marian Stas, susţine grădiniţa obligatorie, nu liceul până în clasa a 12-a.
Marian Stas, expert în educaţie: „Anii aceia ai adolescenţei sunt anii în care avem a învăţa în primul rând să decidem, să optăm, să alegem. Am văzut foarte mulţi tineri de valoare certă, care, de pildă, decid să ia o pauză de un an de zile, să facă un antreprenoriat, să se întoarcă la şcoală. Nu îi putem trage pe toţi pe acelaşi calapod, nu putem face ferma animalelor, asemeni tabelului unic, manualului unic, editurii unice șamd. Nu putem trefila generaţii întregi prin aceiaşi parametri."
Acesta crede că, de fapt, scopul proiectului este altul.
Marian Stas, expert în educaţie: „Un astfel de aranjament nu e util, în primul rând, elevilor. Dar în momentul când fac aşa ceva, de fapt, pot să spun că profesorii au garantat norme să îşi desfăşoare activitatea profesională la a 11-a şi a 12-a."
Marius Nistor, preşedintele FSE Spiru Haret: „Am avea nevoie de angajaţi suplimentari, deci apare o creştere a numărului de posturi; o oarecare criză a resursei umane şi nu numai, ci şi a infrastructurii."
România se confruntă deja cu probleme de infrastructură şi cu lipsa cadrelor didactice. Clasele şi şcolile sunt supraaglomerate, iar noi suntem singura ţară din UE cu câteva mii de profesori necalificaţi.
