”Fenomenul Brăila” s-a extins la alte județe: elevii cu note mici nu au voie la Evaluarea Națională

Conform acestora, practică este veche în România - cunoscută sub numele de "Fenomenul Brăila". Brăila este judeţul cu cel mai mare număr de absolvenţi de clasa a 8-a neînscrişi la Evaluarea Naţională şi, în acelaşi timp, primul judeţ, după Bucureşti, cu cele mai mari medii la acest examen. Ministerul Educaţiei nu a oferit o explicaţie până în acest moment.

Elev-actor: "Am vorbit cu mama că o să fac pregătire.”
Profesor-actor: “Ce pregătire, mă? Ai numai note mici de atâţia ani. În a 12-a îţi tresare ţie să te înscrii la Bac? Numai 2-3, vrei tu la Bac. Să nu aud aşa ceva, da?"

Această scenetă a fost interpretată în 2015 de un grup de liceeni din Călăraşi care, sub umbrela unui spectacol de teatru Forum, au avut curaj să spună ce se întâmplă în şcolile lor.

Acum, un studiu al Asociaţiei Human Catalyst arată că anul trecut, în Brăila, 36,5% dintre elevii care au absolvit opt clase nu s-au înscris la Evaluarea Naţională. În acelaşi timp, nota medie la Evaluarea Naţională a fost a doua din ţară, 7,29, după Bucureşti.

Într-o şcoală din Brăila, în 2017, au absolvit 23 de elevi. Din ei, doar 10 au intrat în Evaluarea Naţională şi toţi au reuşit să ia examenul. Ce s-a întâmplat însă, cu ceilalţi treisprezece?

Prof. Carmen Toma, director Școala Aurel Vlaicu, Brăila: "Şase au rămas corigenți, trei elevi au rămas cu situaţia scoalara neîncheiata din cauza absenteismului, patru elevi au mers la şcoală profesională, fără să susţină examenul de Evaluare Naţională, doi au avut CES, nu au dorit să susţină examenul".

Profesorii din Brăila susţin că elevii care nu au dorit să se prezinte la examen nu au fost influenţaţi.

Prof. Dan Ghiorghiță, inspector şcolar general-adj. ISJ Brăila: "La nivelul judeţului Brăila, nimeni, nici din cadrul Inspectoratului Şcolar şi nici directorii unităţilor de învăţământ nu recomandă sau impun ca anumiţi elevi să susţină Evaluarea Naţională sau să nu o susţină."

Asociaţia care a realizat cercetarea, susţine, însă, că sub protecţia anonimatului, directori de şcoală şi inspectori şcolari au recunoscut că fenomenul este "vechi".

Laura Greta Marin, preşedintele asociaţiei Human Catalyst: "Profesorii le spun "mai bine nu te înscrii.”

Reporter: “De ce tac aceşti copii?”
Gelu Duminică, sociolog: “Pentru că aceşti copii internalizează atât de mult stigma la care au fost supuşi 12 ani de traiectorie şcolară sau 8 ani, încât ajung să considere normală, normal sacrificiul lor sau tăcerea lor, astfel încât să salveze onoarea unităţii şcolare.”

În 2017, rezultatele la Evaluarea Naţională au fost motiv de mândrie pentru Ministerul Educaţiei pentru că rata de promovabilitate a fost de aproape 77%. În realitate, o cifră îngrijorătoare arată că în acelaşi an, 22.000 de elevi nu s-au înscris la acest examen, fără ca ei să fi fost repetenţi ori cu situaţia şcolară neîncheiată.

Un consilier judeţean din Brăila, precum şi un olandez care conduce un ong în Bacău, confirmă fenomenul Brăila, la nivel naţional.

Simona Draghincescu, consilier judeţean Brăila: " Intră doar cei care au şanse de trecere, cu note mai mari sau mai mici, şi atunci procentul este foarte mare. Este o chestie pur matematică."

Reporter: “Au fost semnalate cazuri către dumneavoastră?”
Andre Muit, asociaţia Betaia: “Da, au fost multe cazuri semnalate în cursul anilor. Copii care nu sunt lăsaţi la Evaluarea Naţională sau în Bacalaureat. Pur şi simplu nu sunt lăsaţi că să crească media la şcoală la care sunt.”

Un studiu UNICEF arată că la finalul clasei a 8-a, România se confruntă cu cea mai mare rată a abandonului şcolar. 16% din elevii unei generaţii monitorizaţi de la începutul clasei I, au renunţat după cele 8 clase. Asta înseamnă aproximativ 30.000 de elevi pierduţi de Ministerul Educaţiei în fiecare an.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Pictorial incendiar în dormitor cu fosta luptătoare din UFC: ”Ești pachetul complet”