Criză de cadre didactice, la universități. Profesorii sunt atraşi de companiile cu salarii mari
A început a doua sesiune de admitere la facultate și în toată ţara sunt disponibile mii de locuri la buget.
În topul preferințelor sunt specializările din IT și telecomunicații, mai ales că pe piață există o cerere uriașă.
Sunt însă și alte domenii, cu potențial de angajare, dar locurile nu se ocupă. Tinerii nu mai sunt atrași, de pildă, de construcții sau inginerie.
Alegeri 2024
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
La Universitatea Transilvania din Braşov, tinerii care vin la înscrieri prefera psihologia, literele, comunicarea sau muzica, în timp ce alte specializări, cum ar fi ingineria sau construcţiile, rămân goale.
Liliana Rogozea, prorector Relaţii Publice Universitatea Transilvania Braşov: "Toată lumea îşi doreşte să devină psiholog, să lucreze în domeniul resurselor umane şi evident acest lucru face că, de exemplu, să pară mult mai puţin atractivă profesia de inginer în industria lemnului, deşi în ultimii ani am avut mult mai multe solicitări de angajare decât absolvenţi."
Un studiu realizat de reprezentanţii Universităţii Transilvania arată că doar o treime dintre cei care au studiat sociologia şi comunicarea ajung să profeseze în domeniu. În vreme ce peste 90% dintre absolvenţii de la construcţii, inginerie sau mate-info ajung să îşi valorifice studiile.
Iar profesorii de la Universitatea de Vest din Timişoara au încercat să adapteze cursurile la nevoile de pe piaţa muncii. Au tăiat din locurile de la facultăţile mai puţin căutate şi le-au mutat la specializări noi precum securitate cibernetică, big data şi cartografie.
Irina Macsinga, prorector Universitatea de Vest: "Cele mai puţin căutate au fost programele, unele ofertate de Ştiinţe Politice, de asemenea, facultatea de Fizică, cu specializarea Fizică Pură."
La Universitatea Politehnică din Timişoara, concurența cea mai mare este la Telecomunicaţii, Automatica şi Calculatoare, unde este însă criză de profesori. Aceştia renunţă la catedră, pentru salariile atractive din companiile private.
Florin Drăgan, prorector Universtatea Politehnică Timișoara: "Având în vedere numărul externilor care lucrează în universitate, deci cadre didactice asociate, e egal sau chiar depăşeşte numărul titularilor, cred că am putea aproape dubla numărul de cadre didactice, dacă am avea această posibilitate."
Criză de personal este şi la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti. Profesorii sunt atraşi de companii cu salarii mari, la fel şi absolvenţii, care nu vor să urmeze o carieră academică.
Mihai Coloja, rector Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești: "Dacă mâine s-ar pensiona toţi, avem discipline la care nu are cine să predea. Nu avem nici măcar asistenţi şi nu sunt speranţe să vină cineva cel puţin în viitorul apropiat."
Un profesor universitar debutant câştigă, potrivit grilei de salarizare, până în 2.000 de lei net. Decanul recunoaşte că nu poate concura cu ofertele firmelor.
Iulian Nistor, decan Facultatea de Inginerie a Petrolului și Gazelor: "Sunt curtaţi şi racolaţi de marile companii petroliere din lume, li se oferă nişte salarii extrem de atrăgătoare de mii de euro pe lună. Cum să vină profesor debutant aici?"
Situaţia este similară şi la Facultatea de Automatica şi Calculatoare din Iaşi. Aici însă, unele firme din domeniu se implică în mediul academic şi le oferă burse celor care vor să îşi dea doctoratul şi să devină profesori.
