Au rămas în concurs 4.615 candidați pentru circa 7.600 de posturi de director și director adjunct, scrie News.ro.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la proba de competențe s-au prezentat 6.684 de candidați din cei 6.841 înscriși, adică 97,7%. Au promovat 4.615, ceea ce înseamnă o rată de promovare de 69,05%. Ceilalți 2.069 nu au obținut nota minimă 6 și ies din concurs.

Media notelor a fost 6,45. Candidatul tipic a răspuns corect la 13 din cele 20 de întrebări, cu doar una peste prag.

Candidații din mediul urban au promovat într-o proporție mai mare (70,9%) decât cei din mediul rural (65,7%). Cea mai mare rată de promovare a fost la grupa de vârstă 40–44 de ani.

Rezultatele nu sunt încă definitive. Candidații pot depune contestații în 24 de ore de la comunicarea notelor.

Mai puțini candidați decât posturi

Înainte de probă, ministerul raporta 8.491 de opțiuni pentru aproximativ 7.800 de posturi, un raport de 109%. Cifra arăta o concurență modestă, dar suficientă pe hârtie.

După test, imaginea s-a schimbat. Fără județul Buzău, unde concursul a fost suspendat printr-o hotărâre judecătorească, rămân circa 7.645 de posturi și doar 4.615 candidați. Chiar dacă fiecare candidat promovat ar câștiga un post, peste 3.000 de funcții de conducere ar rămâne neocupate prin concurs în această sesiune. Iar concursul abia a început: urmează proba scrisă, evaluarea planurilor manageriale și interviul, fiecare cu propriile eliminări.

Problema exista deja înainte de test în unele județe. În 16 dintre ele, numărul opțiunilor era mai mic decât cel al posturilor, cel mai grav în Harghita (39%), Covasna (42%), Tulcea (49%), Giurgiu (60%), Caraș-Severin (68%) și Timiș (69%).

Subiectul, elaborat de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, a avut 7 itemi de raționament verbal, 7 de raționament numeric și 6 de raționament logic. Fiecare item a avut patru variante de răspuns, dintre care una corectă, și a valorat 0,50 puncte. Toate situațiile au fost fictive, iar enunțul a precizat că nu sunt necesare cunoștințe de legislație, management sau didactică. Contextul a rămas însă mereu școlar: regulamente interne, bugete, absențe, comisii.

Limba română: pleonasme și paronime

Primul item le-a cerut candidaților să găsească enunțul fără exprimare redundantă. Trei dintre variante conțineau pleonasme frecvente chiar în limbajul școlilor: doi profesori care „au colaborat împreună” la un proiect, o comisie care „a anticipat dinainte” scăderea numărului de elevi și un proiect care „a avansat înainte” conform calendarului. Singura variantă corectă era cea despre rezultatele comunicate părinților în ziua probei.

Al treilea item a verificat paronimele. Candidații au avut de ales între un elev care provine „dintr-un mediu familiar dificil”, un pericol de inundație „eminent”, un raport cu o perspectivă „complimentară” și o analiză care „a relevat” o scădere a frecvenței. Doar ultimul enunț era corect. În celelalte trei, formele potrivite ar fi fost „familial”, „iminent” și „complementară”.

Ceilalți itemi verbali au fost exerciții de citire atentă a unor reguli. Unul descria închirierea sălii de sport: cererea se depune cu cel puțin zece zile lucrătoare înainte, iar asociațiile sportive afiliate unei federații au prioritate indiferent de data depunerii. Variantele greșite jucau exact pe aceste nuanțe, de pildă „zile calendaristice” în loc de „zile lucrătoare”.

Alt item i-a pus pe candidați în situația unui director care trebuie să acopere ora unui profesor de fizică absent. Procedura stabilea o ordine clară: întâi un profesor de aceeași specialitate, apoi unul din aceeași arie curriculară, abia apoi dirigintele. Cum era liber un profesor de chimie, el trebuia să suplinească, iar ora se consemna ca efectuată.

Matematică: procente, medii și ore

Partea numerică a cerut calcule care pot fi făcute mintal, dar care ascundeau capcane. Într-unul dintre itemi, o școală avea 180 de elevi din 240 cu cel puțin nota 5 la Evaluarea Națională, iar în anul următor 200 din 250. Întrebarea era cu câte puncte procentuale a crescut ponderea. Răspunsul corect este 5, de la 75% la 80%. Printre variante se afla și 6,7, adică creșterea relativă, o confuzie frecventă inclusiv în rapoartele oficiale.

Alt item pornea de la un liceu în care 60% dintre elevi sunt fete. Din clubul sportiv fac parte 10% dintre fete și 45% dintre băieți. Ce procent din membrii clubului sunt fete? Deși fetele sunt majoritare în liceu, ele reprezintă doar 25% din club.

Candidații au mai avut de calculat ce sumă rămâne pentru „alte destinații” dintr-un buget de 12.000 de lei (3.600 de lei), care clasă are cea mai mare medie de absențe nemotivate pe elev, cu ce procent a scăzut numărul de corigențe (30%) și cum continuă șirul 3, 5, 9, 17, 33 (cu 65, pentru că fiecare termen este dublul celui anterior, minus 1).

Un item a amintit de problemele de la gimnaziu: doi profesori corectează 162 de lucrări. Primul începe la 8:00 și corectează 12 lucrări pe oră, al doilea începe la 9:00 și corectează 18 pe oră. La ce oră termină? Răspunsul este 14:00.

Logică: silogisme și puzzle-uri

Ultimii șase itemi au fost cei mai solicitanți. Unul pornea de la două reguli: proiectele finanțate de consiliul local au un coordonator desemnat de director, iar proiectele cu un astfel de coordonator își prezintă raportul în consiliul profesoral. Raportul proiectului „Grădina școlii” nu a fost prezentat. Concluzia sigură este că proiectul nu a primit finanțare de la consiliul local.

Un alt item a cerut alegerea raționamentului valid dintre patru silogisme. Enunțul a precizat că un raționament poate fi valid chiar dacă premisele nu corespund realității, adică „toți diriginții sunt metodiști” poate fi o premisă perfect acceptabilă într-un exercițiu de logică.

Cele mai lungi probleme au fost două puzzle-uri. În primul, cinci profesori (de matematică, română, istorie, fizică și biologie) sunt de serviciu câte o zi, de luni până vineri, iar candidații primeau cinci indicii, de tipul „profesorul de matematică nu este de serviciu nici luni, nici vineri”. Întrebarea: cine e de serviciu joi? Răspunsul este profesorul de română, iar singura repartizare posibilă se obține eliminând pe rând variantele.

În al doilea, directorul trebuie să formeze o comisie de trei membri din șase profesori, respectând cinci condiții simultan. Candidații trebuiau să descopere care profesor face parte din orice comisie validă. Există doar trei combinații care respectă toate regulile, iar profesorul de istorie apare în toate.

Ce verifică, de fapt, testul

Testul seamănă mai degrabă cu probele de aptitudini folosite la angajări decât cu un examen de specialitate. Nu verifică dacă un candidat știe să conducă o școală, ci dacă poate citi atent un regulament, calcula corect un procent și urmări un raționament până la capăt. Cu trei minute pe item, presiunea a venit mai ales din timp: problemele de logică de la final pot consuma, singure, un sfert de oră. Nota nu intră în media finală, dar proba este eliminatorie.

Candidații promovați susțin proba scrisă pe 20 octombrie. Între 21 octombrie și 4 noiembrie, comisiile evaluează planurile manageriale și planurile de acțiune, iar interviurile au loc între 12 și 27 noiembrie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 9 decembrie 2026.