Alfabetizarea matematică în România: 36% dintre elevi nu pot rezolva „probleme reale”. „Pare că se rupe ceva la gimnaziu”
Mai mult de o treime dintre elevii români nu pot folosi ce au învățat la matematică în probleme care mimează situații reale. Este concluzia dură a primului raport național de alfabetizare matematică.
Acesta arată și deprecierea majoră a rezultatelor la teste, din clasa a cincea până la sfârșitul liceului.
Ministrul Educației crede că lecțiile abstracte, făcute în grabă, le creează copiilor o reacție de respingere și așteaptă de la profesorii de „științe reale”, să conecteze materia la exemple din viața curentă.
Problemă: Într-o săptămână la loto este extras numărul 3. Ce șanse sunt ca săptămâna următoare să fie extras numărul 3? Mai mari, mai mici sau egale?
Răspunsul corect e că șansele să obții același număr sunt egale, de fiecare dată.
Această soluție a fost ratată de 92% dintre respondenții primei testări a alfabetizării numerice, în care au intrat peste 9.700 de elevi români. La nivel general, proporția analfabetismului numeric printre elevi este de 36%.
15% au chiar dificultăți importante în a rezolva probleme care țin atât de ce au învățat la școală, cât și de aplicarea informațiilor în viața curentă. Asta înseamnă că, pe termen lung, nu pot evolua academic, de pildă să urmeze o facultate, și nici nu pot dezvolta o carieră și abilități de valoare pe piața muncii.
Dragoș Iliescu, co-autorul raportului: „La finalul claselor primare, România stă mult mai bine decât ne-am aștepta. Pare că se rupe ceva la gimnaziu și să se accelereze la liceu. Plecau de la un analfabetism funcțional de 20-25% și ajungem la aproape la 50% în liceu, cu un reviriment în clasele a XI-a și a XII-a, probabil motivat de atenția suplimentară pe care o dau elevii bacalaureatului care va să vie”.
Daniel David, ministrul Educației: „Ce facem aici, dăm mai multe ore de matematică? Eu cred că, în sistemul actual, cu mai multe ore de matematică, nu câștigăm nimic! Profesorii buni de matematică ar trebui să vină să ne propună o regândire a modului cum facem matematică la liceu”.
Iată încă o problemă, cu „miez” în algebra de clasa a patra. Luăm rețeta unei prăjituri cu 6 ouă.
Deschideți frigiderul și constatați că aveți 5 ouă. Cum procedați?
Elev: „Reducem din fiecare cantitate”.
Elev: „Regula de trei simplă”.
Performanța acestei clase a doua de mate-info e peste media națională, dar sunt și într-un oraș mare. Cei mai importanți factori care trag în jos performanța matematică sunt mediul de proveniență și statutul economico-social.
În mediul rural, unde sunt și cele mai sărace familii, iar instruirea părinților e slabă, aproape 60 % dintre elevi au scoruri mediocre. Culmea, pregătirea profesorului de la clasă și meditațiile influențează foarte puțin rezultatele testelor.
Contează enorm și „frica” de matematică ori - dimpotrivă- încrederea copilului că se descurcă la teste.
Daniela Vasile, profesoară de matematică: „Am văzut lecții care încep așa - definiție! Dreapta este mulțimea numerelor... scrie pe tablă și copilul în caiet. De aici vine această anxietate a elevului”.
Rezultatele testării sunt similare la băieți și la fete, la fel ca la toate testările internaționale.
