Economia României este într-o situație fragilă: PIB-ul scade, consumul s-a transformat din motor în frână, industria și piața muncii încetinesc, iar competitivitatea este afectată de costurile energiei și de dezechilibrele structurale, mai arată confederația Concordia.
În acest context, experții organizației consideră că România nu mai poate relansa creșterea prin consum, ci are nevoie de predictibilitate fiscală, energie mai ieftină și competitivă, investiții și reforme care să crească valoarea adăugată a producției.
Concordia atrage atenția că slăbiciunea economiei românești este rezultatul suprapunerii unor factori interni și externi. În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care politica fiscal-bugetară restrictivă și incertitudinea politică au fost amplificate de efectele războiului din Orientul Mijlociu. Scumpirea combustibililor, gazelor și fertilizatorilor a afectat atât puterea de cumpărare, cât și încrederea consumatorilor și a companiilor.
Consumul, motorul economiei românești, este în scădere
Unul dintre cele mai importante semnale este schimbarea rolului consumului în economie. După ce a reprezentat principalul motor al creșterii economice din ultimii ani, consumul populației a devenit o frână, cu o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluția PIB-ului. Vânzările din retail au scăzut, iar încrederea consumatorilor și a companiilor a ajuns la minime multianuale. În același timp, investițiile private rămân timide, ceea ce limitează perspectivele unei reveniri economice.
Industria se confruntă, la rândul său, cu presiuni importante. Concordia consideră că sectorul industrial nu a reușit să beneficieze de revenirea din Zona Euro, fiind afectat de prețurile ridicate ale energiei și de modificările fiscale frecvente. Organizația avertizează că eliminarea plafonărilor la energie a majorat costurile pentru companii și a accentuat problemele de competitivitate.
În ceea ce privește inflația, scăderea ratei anuale după maximul de 10,9% este considerată un semnal pozitiv, însă Concordia avertizează că tendința ar putea fi fragilă. Eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a plafonului pentru adaosul comercial la alimente poate genera noi presiuni asupra prețurilor. În viziunea organizației patronale, plafonările nu reprezintă o soluție sustenabilă, deoarece distorsionează piața și doar amână problema costurilor ridicate. Soluția pe termen lung ar fi creșterea producției interne de energie la costuri competitive.
Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la finalul lunii iulie, iar evoluția de până acum indică posibilitatea încadrării în ținta anuală de 6,2% din PIB. Concordia avertizează însă că această evoluție depinde de menținerea disciplinei bugetare și de evitarea unor noi derapaje de cheltuieli.
Concordia consideră că are loc deteriorarea competitivității României și explică faptul că deși costul orar al forței de muncă rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, avantajul se erodează, întrucât în ultimul deceniu salariile reale au crescut mult mai repede decât productivitatea. În același timp, prețurile ridicate la energie pun presiune suplimentară pe companii și pe costurile de producție.
Toate aceste probleme se suprapun peste cele două mari dezechilibre ale economiei românești: deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Acesta din urmă se apropie de 8% din PIB și este cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Concordia avertizează că aceste dezechilibre nu pot fi corectate doar prin măsuri bugetare succesive, ci necesită reforme structurale care să crească valoarea adăugată a economiei românești și capacitatea acesteia de a rezista la șocuri externe.
România are nevoie de o economie mai orientată spre producție și exporturi cu valoare adăugată ridicată, mai notează organizația. Costurile energiei ar trebui reduse prin creșterea producției interne competitive, iar deficitul de cont curent ar trebui diminuat prin dezvoltarea capacității de a exporta produse finite, nu doar prin ajustări ale consumului intern.
