Cum a pierdut Mafia din New York 1,5 miliarde de dolari
Daca e ceva ce imi place sa fac atunci cand se strica vremea, e sa citesc. Am pus mana recent pe vreo 40 de carti in engleza, de la un prieten pam-pam-americano (Thanks again, Scott). Prima deschisa a fost terminata in 3 zile.
Takedown, The fall of the last Mafia Empire.
O poveste adevarata despre ultimul mare imperiu al Mafiei din New York, daramat in anii 90 de cea mai spectaculoasa operatiune de infiltrare under-cover din istoria NYPD, in care un politist reuseste sa devina asociat cu cei mai mari mafioti din industria gunoiului.
Inca din anii 1950, Mafia facea 1,5 miliarde de dolari pe an din colectarea gunoiului, la supra suprapret. Nu o sa povestesc despre ce e vorba in carte, o sa va invit sa o luat de la librarie sau de pe net si sa o cititi cap-coada! Eu nu m-am putut opri, 350 de pagini in 3 zile, o nebunie. E genul de carte care nu te lasa sa dormi. "Hai, ba, ce daca e 2 dimineata si maine te trezesti de dimineata, mai intoarce-mi cateva pagini!".
Actiune este fenomenala, stai mereu cu sufletul la gura ca Dan Benedetto, omul sub acoperire, e aproape sa fie ‚busted’ de cateva ori pe perioada a celor 3 ani de munca sub acoperire in sanul Mafiei, pe langa cei mai periculosi mafioti din familiile Genovese sau Gambino. Daca nu era spoiler inca din titlu, chiar as fi avut emotii ca omul nostru ar fi reusit sa o duca la capat.
La final, cand ii aresteaza pe Joe Francolino, Allie "Shades" Malangone si Jimmy Brown Failla, capii desemnati de Mafie sa se ocupe de idustria gunoiului, parca iti vine sa explodezi de fericire.
Dar, asa cum spuneam, placerea cartii nu este in a afla deznodamantul, caci este deja anuntat din titlu, ci in a savura momentele si aventurile prin care trece personajul principal, cum interactioneaza cu mafiotii italieni, de la aia mici care voiau sa il bata cu ranga la aia mari care il incearca la fiecare intalnire. "Al cui esti tu? Sigur esti var cu Sal?".
PS: Cartea este plina de momente amuzante. La un momentdat, ii ascultau telefonul unui mafiot care avea un obicei de a suna încontinuu atunci cand voia sa dea de cineva. Problema era ca politistii trebuiau sa noteze momentul, la secunda, al inceperii convorbirii, iar omul care era pe fir sa asculte o ia razna la un momentdat de atatea apeluri succesive si il suna pe respectivul gangster, tipand in telefon: „Bai, bulangiule, termina in gatu’ ma-tii!”, apoi inchide. Doua minute mai tarziu, gangsterul il suna pe var-su, plin de spume: „Bai, sa vezi ce mi s-a intamplat. M-a sunat cineva si mi-a spus sa termin, iar apoi a inchis. Cred ca stiu cine e”, referindu-se la un asociat de-al lui. Gangsterul respectiv nu a stiut niciodata ca a fost sunat, de fapt, de un politist care a luat-o razna ascultandu-l la telefon. Genial.
