Deși pare o schimbare minoră, trecerea la ora de iarnă poate influența programul de odihnă și ritmul biologic.
Trecerea la ora de iarnă 2026 are loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 devine ora 3:00, schimbarea orei poate influența însă programul de odihnă și ritmul biologic, iar efectele diferă de la o persoană la alta.
Când trecem la ora de iarnă în 2026
În România, trecerea la ora de iarnă are loc în ultimul weekend din octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu 60 de minute. Schimbarea marchează revenirea la ora standard, după perioada în care este aplicată ora de vară.
Dormim sau nu mai mult în noaptea în care se schimbă ora
Din punct de vedere al timpului măsurat de ceas, noaptea în care se face trecerea la ora de iarnă este mai lungă cu o oră. Astfel, persoanele care se culcă și se trezesc la aceleași ore afișate de ceas pot avea ocazia să doarmă mai mult.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că toată lumea va beneficia automat de o oră suplimentară de somn. Durata efectivă a odihnei depinde de programul fiecărei persoane, de ora la care merge la culcare și de momentul trezirii.
Schimbarea orei poate influența temporar și ritmul biologic, deoarece organismul trebuie să se adapteze la noul program. Pentru unele persoane, modificarea poate trece aproape neobservată, în timp ce altele pot avea nevoie de o perioadă de acomodare.
Cum influențează schimbarea orei ritmul biologic și calitatea somnului
Schimbarea orei poate perturba temporar ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe. Potrivit Institutului Național pentru Securitate și Sănătate Ocupațională din SUA (NIOSH), parte a Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), organismul se poate adapta mai greu la modificarea bruscă a programului de somn, iar acomodarea poate dura aproximativ o săptămână.
Lumina naturală este unul dintre principalii factori care sincronizează ceasul biologic. Aceasta influențează mecanismele implicate în somn și trezire, inclusiv secreția de melatonină, hormon asociat cu instalarea somnolenței. Schimbarea orei modifică raportul dintre programul obișnuit și ciclul natural de lumină și întuneric, ceea ce poate influența temporar momentul în care unei persoane îi este somn sau se trezește.
Potrivit CDC, efectele nu sunt identice pentru toată lumea, iar dificultățile de adaptare pot include probleme la adormire, treziri în timpul nopții sau senzația de oboseală dimineața. Menținerea unui program regulat de somn și expunerea la lumină naturală în timpul zilei pot ajuta organismul să se adapteze.
Cum se schimbă lumina naturală după trecerea la ora de iarnă
După trecerea la ora de iarnă, diminețile vor fi mai luminoase la aceeași oră afișată de ceas, în timp ce seara se va întuneca mai devreme. Modificarea este vizibilă în programul zilnic, mai ales pentru persoanele care pleacă la serviciu dimineața sau își încheie activitățile după-amiaza.
Este important de precizat că schimbarea ceasurilor nu modifică durata astronomică a zilei. Pe parcursul toamnei, intervalul dintre răsărit și apus continuă să se reducă, până în apropierea solstițiului de iarnă.
La ce oră se schimbă ceasurile în noaptea de 24 spre 25 octombrie
Trecerea la ora de iarnă se face în timpul nopții, prin mutarea ceasurilor înapoi cu o oră. În România, ora 4:00 devine ora 3:00, astfel că intervalul dintre orele 3:00 și 4:00 se parcurge de două ori.
În cazul telefoanelor mobile, calculatoarelor și ceasurilor inteligente conectate la internet, actualizarea se realizează, de regulă, automat, dacă setările dispozitivului permit acest lucru. În schimb, ceasurile de perete, cele de mână și unele aparate electronice trebuie reglate manual.
De ce se schimbă ora în România
România aplică sistemul schimbării sezoniere a orei, prin care ceasurile sunt date înainte primăvara și înapoi toamna. Practica a fost introdusă pentru a adapta programul activităților la lumina naturală și pentru a reduce, în anumite condiții, consumul de energie destinat iluminatului.
La nivelul Uniunii Europene, schimbarea sezonieră a orei este reglementată printr-un calendar comun. Deși renunțarea la acest sistem a fost discutată la nivel european, schimbarea orei continuă să fie aplicată în statele membre.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. De-a lungul timpului, regulile au fost modificate, iar practica a cunoscut și perioade de întrerupere. În prezent, ceasurile sunt schimbate de două ori pe an, în conformitate cu calendarul european.
Ce înseamnă, de fapt, ora de iarnă
Ora de iarnă este denumirea folosită în mod obișnuit pentru ora standard, aplicată în perioada în care nu este în vigoare ora de vară. Trecerea la acest sistem presupune mutarea ceasurilor înapoi cu o oră, astfel încât ora oficială să revină la cea standard a fusului orar.
Ideea adaptării programului zilnic la lumina naturală are o istorie îndelungată. În 1784, Benjamin Franklin a sugerat modificarea orelor de activitate pentru a reduce folosirea lumânărilor. Mai târziu, în 1895, neozeelandezul George Hudson a propus schimbarea ceasurilor pentru a beneficia de mai multă lumină după terminarea programului de lucru.
Prima aplicare oficială a orei de vară a avut loc în 1916, în Germania și Austro-Ungaria, în timpul Primului Război Mondial. Măsura urmărea economisirea resurselor energetice, în special a cărbunelui folosit pentru producerea energiei și iluminat.
În prezent, schimbarea sezonieră a orei continuă să fie analizată inclusiv din perspectiva efectelor asupra somnului, sănătății și activităților cotidiene. Trecerea la ora de iarnă oferă posibilitatea unei nopți mai lungi pe ceas, însă beneficiul efectiv asupra somnului depinde de programul fiecărei persoane.
