Vești rele pentru ministrul Daea. Cormoranul moțat cuibărește, în premieră, în România
Societatea Ornitologică Română a confirmat prezența unei noi specii cuibăritoare de pasăre sălbatică în România – cormoranul moțat (Phalacrocorax aristotelis).
Este cea de-a treia specie de cormoran care cuibărește în țara noastră, după cormoranul mare și cormoranul mic.
Spre deosebire de aceste două specii, cormoranul moțat NU apare pe apele de interior. Este un cormoran care folosește doar apele marine pentru a se hrăni, nu afectează în niciun fel pescăriile de apă dulce.
Potrivit Societății Ornitologice Române, cormoranul moțat este o specie care apare rar și în numere mici în România. Cel mai des este întâlnit iarna, când unele exemplare vin din nordul Bulgariei pentru a-și căuta resurse noi de hrană. Confirmarea cuibăritului a fost realizată pe data de 17 martie 2019 de Emil Todorov, biolog bulgar care lucrează pentru Societatea Ornitologică Română.
„Grupul de păsări care a confirmat cuibăritul a fost observat de mine pentru prima oară în luna ianuarie, în cadrul programului international de monitorizare a păsărilor de apă, MidWinter Counts. Erau 13 indivizi, adulți și imaturi, în portul Constanța. Stăteau grupați pe balize. M-a intrigat să văd așa de mulți la un loc și am decis să continui să monitorizez acest grup.
Am revenit în luna februarie, pe data de 26 și am văzut că acum erau zece indivizi, pe aceleași balize și diguri. Știam din Bulgaria că primul semn de cuibărire a cormoranilor moțați este după mijlocul lunii martie, așa că pe data de 17 martie am verificat din nou locul unde erau. Deja cormoranii moțați cloceau în trei cuiburi”, a povestit Emil Todorov.
Cormoranii moțați din portul Constanța cuibăresc pe structuri de oțel, artificiale, platforme marine de exploatare de gaze sau petrol. Este un comportament atipic pentru această specie, de obicei preferă să își instaleze coloniile pe maluri stâncoase, abrupte, cu terase, unde să nu poată fi deranjați. Cea mai apropiată colonie de cormorani moțați se află în nordul Bulgariei, la Capul Kaliakra, pe stâncile de lângă mare.
De acolo, exemplare de cormoran pleacă în fiecare an și spre litoralul românesc pentru a se hrăni. Ajung, de obicei la Vama Veche, dar în ultimii ani au fost observați și la Constanța și în alte locuri. Cormoranul moțat nu este o specie amenințată. Populația europeană este cuprinsă între 153.000 și 157.000 de indivizi maturi. Trendul populațional este însă, descrescător. În Marea Neagră și în Marea Mediterană este întâlnită subspecia Phalacrocorax aristotelis desmarestii.
Aceasta este prima semnalare de cuibărit a speciei în actualele granițe ale României. Pasărea mai este prezentă pe Insula Șerpilor și în Cadrilater, dar aceste teritorii nu mai apăarțin de România.
Ministrul Daea, îngrijorat din cauza cormoranilor
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a declarat în ianuarie că o foarte mare problemă pentru acvacultura din România sunt cormoranii, care pun probleme şi pentru unii fermieri piscicoli, care au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze din cauza pierderilor înregistrate şi, de aceea, Comisia Europeană trebuie să găsească soluţii.
El a făcut aceste precizări în contextul unor declaraţii făcute în Parlamentul European, unde a încercat să atragă atenţia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli.
Daea a spus la acea vreme ”că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulți... nu se mai feresc de oameni!”
De altfel, Daea a mai spus că a avut o discuţie cu comisarul european Karmenu Vella, referitoare la cormorani şi că în februarie va fi realizat un plan de management.
El a reiterat că aceste păsări sunt o problemă şi, dacă înainte se găseau doar în Deltă, acum pot fi văzute în toată ţara.
"Cormoranii ăştia sunt în toată ţara. Am văzut imagini date de televiziuni că sunt aici, pe Dâmboviţa. Eu le-am văzut în teren, iar această temere a inginerilor piscicoli trebuie luată în seamă. L-am văzut pe preşedintele Romfish, Platon spunând că timp de 30 de ani nu a găsit o rezonanţă la această mare problemă. Dacă mănâncă mii de tone de peşte, dacă distrug pepiniere piscicole, dacă scot din apă tot şi pleacă. Acest cormoran nu mănâncă ţânţari, nu mănâncă şerpi, nu mănâncă broaşte. Mănâncă peştele. Pentru cine-i peştele? Pentru om. De ce ne lăsăm pradă unei asemenea păsări, unei asemenea colonii? Eu nu sunt împotriva păsării ca atare. Ea este protejată. Păsările acestea le identificai doar în Deltă, undeva şi pe lângă Dunăre. Acum le găseşti în Bihor, le găseşti la Iaşi, le găseşti la Botoşani, le găseşti în Braşov", spunea Daea la acea vreme.
El a semnalat că 100.000 de pescari primesc anual permise de pescuit şi nu există pescar în România care să nu reclame că nu poate să ia peştele din cauza cormoranului.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Etichete: cormorani, pasari, Petre Daea, societatea ornitologica, sor,
Dată publicare:
