Din cauza efortului fizic uriaș, majoritatea oamenilor preferă astăzi cositul mecanizat. Pe lângă pierderea unui obicei străvechi, specialiștii avertizează că înlocuirea coasei tradiționale cu utilaje moderne afectează mediul.
Nicolae Geleriu din Alămor, județul Sibiu, face singur fânul pentru o turmă de oi. I-ar prinde bine o mână de ajutor, dar n-a găsit cosași, să vină cu ziua.
Nicolae Geleriu: „S-au mecanizat oamenii, nu se mai practică așa ceva, rar mai găsești”.
Munca la coasă începe la 5 dimineața și este grea. Solicită brațele, pieptul și spinarea, iar tehnica necesară se deprinde în timp. Tocmai de aceea, zilierii sunt bine plătiți.
Reporter: „Cât costă cositul manual?”
Localnic: „În jur de undeva 300-400 de lei și mâncare și băutură. Și pachetul de țigări, care fumează”.
Statul oferă, prin APIA, plăți compensatorii fermierilor care se angajează să cosească manual, ca măsură de conservare a biodiversității. Peste două milioane de hectare de pajiște sunt eligibile. Unele pentru că au o înaltă valoare naturală, altele pentru că sunt importante pentru diferite specii de păsări, iar o mică parte pentru că găzduiesc fluturi rari.
Fermierii pot primi între 159 și 410 euro pe hectar pe an, însă spun că banii nu sunt de ajuns.
Pentru orășeni, această îndeletnicire are altă valoare. La Muzeul Astra din Sibiu amatorii au învățat să cosească, doar ca să se relaxeze.
Vasile, programator IT: „Îmi place foarte mult. Sunt programator, dar totdeauna e bine venită o pauză ca aceasta”.
Ciprian Ștefan, directorul Complexului Muzeal Astra: „Zece cosași buni fac cât un utilaj agricol într-o zi și costul e mult mai mic și cel mai mare câștig, știți care este? Socializarea”.
Iar prânzul câmpenesc de la final, cu slănină tăiată din brișcă răsplătește tot efortul.
