Situație gravă în țară, din cauza secetei extreme: „E cel mai rău an. Nu s-a făcut nimic”
În afara crizei sanitare se duce un război nevăzut și cu seceta extremă care a cuprins mare parte a Europei, iar țara noastră nu a scăpat.
Fermierii se plâng că au pierderi și de 100% în sudul țării, în timp ce sistemele de irigații sunt ruginite și acoperite de buruieni. Un sistem de irigații, de pildă, de la Jilava, inaugurat acum doi ani, are apă doar pe cinci kilometri din cei 26 câți erau anunțați cu fast chiar de ministrul Agriculturii de atunci.
Meteorologii ne avertizează că seceta a ajuns să afecteze inclusiv pânza freatică și încep să sece izvoarele.
Un sistem cu 26 de kilometri de canale de irigații, o investiție în valoare de 1,3 milioane de euro, a fost inaugurat în 2018 de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea. Acesta promitea că apa va ajunge pe 10.000 de hectare de terenuri agricole, de la Jilava până la Frumușani.
La nici doi ani de la inaugurarea cu fast a sistemului de irigații ce leagă Giurgiu, Călărași și Ilfov, în zona Frumușani, canalul de irigații arată așa: sunt deșeuri cât vezi cu ochii, gunoaie arse, iar pământul s-a surpat, iar asta se întâmplă la exact cinci pași de hectare întregi de teren agricol.
Nicolae Costel are 600 de hectare pe care cultivă porumb, floarea soarelui și rapiță.
Agricultor: „Nu s-a făcut nimic, nici grâu, nici floarea soarelui, e uscat tot în proporție de 80-90%. E cel mai rău an din ultimii ani.”
Și un alt agricultor cumpără acum legume din alte zone ale țării, pe care le vinde în fața porții, pentru că ale lui s-au uscat.
Agricultor: „Se încrețesc roșiile, se usucă ceapa, merii, perii la fel. Unii folosesc cuvântul că vine sfârșitul lumii, ca și cu pandemia. Fiecare își scoate cât poate să trăiască de pe o zi pe alta.''
Canalul de irigații de la Jilava, care ar fi trebuit să asigure apă pentru toate terenurile, este acum folosit doar pe cinci kilometri. Directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare susține că s-au făcut probe pentru 10, însă fermierii nu au solicitat apă.
Bărzoi Constantin, director adjunct ANIF: „Acum, la ora prânzului, am primit o comandă de apă și săptămâna viitoare situația va arăta altfel. Noi colaborăm bine cu cei din zonă. Am introdus apă acolo și anul ăsta am scos deșeuri, mai scoatem iar și băgăm apă la solicitare.”
Reporter: „Vi se pare normal când vedeți pozele, să arate așa canalul?”
Bărzoi Constantin: „Nu , nu e normal, dar vă spun că anul în curs acest canal a fost prins la viabilitate. Ce înseamnă asta? Că urmează fonduri de investiții.''
La rândul lor, autoritățile dau vina pe femieri că nu investesc în echipamente de irigat. Un cerc vicios din care nimeni nu câștigă.
Alina Crețu: „Anul 2020 nu a venit doar cu o criză sanitară, ci și cu o secetă pedologică nemaiîntâlnită de fermieri. Avem un milion 200 de mii de hectare afectate de seceta pedologică.''
Meteorologii vorbesc despre o secetă care afectează inclusiv pânza freatică.
Meteorolog: „Avem de-a face nu doar cu seceta atmosferică, adică lipsa ploilor care nu mai pot compensa evaporarea fizică, vorbim despre seceta pedologică, rezerva de apă din sol se apropie de zero. Vorbim de o secetă freatică. Este o epuizare de apă în subteran, proces care duce la afectarea pânzei freatice, la secarea izvoarelor și nu se întâmplă doar în țara noastră, ci se întâmplă în întreaga Europă.”
La nivel național, doar 10 % din suprafața de teren arabil este irigată.
.webp)
