Paștele Blajinilor, tradiții și obiceiuri. Ce semnificație are această zi

×
Codul embed a fost copiat

A fost agitație, luni, în cimitirele ortodoxe din România, unde oamenii și-au pomenit morții, în cea de-a doua zi a Paștelui Blajinilor.

În această zi, se crede că spiritele celor plecați dintre noi vin să ne viziteze şi să ne aducă noroc şi binecuvântare.

Gospodinele au făcut cozonaci, au vopsit ouă și au dat bucatele de pomană, pentru sufletul celor plecați la cele veșnice.

În multe zone ale ţării, se obişnuieşte ca oamenii să aducă la cimitir flori, lumânări şi alte daruri pentru blajini. De asemenea, se pregătesc mese speciale cu bucate tradiţionale şi se aprind focuri în curte sau pe lângă case, pentru a alunga spiritele rele.

Femeie: „Cu gânduri bune la toți ai noștri care nu mai sunt și să le dăm ceva de pomană, să-i pomenim și să ne descărcăm și sufletul care este prins de dureri.”

Citește și
Izvorul Tămăduirii
Izvorul Tămăduirii 2023. Ce este bine să faci în prima vineri de după Paște și ce superstiții au românii de sfințirea apelor

Reporter: Ce dați de pomană în general?

Femeie: „Și cozonac și sărmăluțe și, nu știu, de toate, o bericică, un vinuleț, ce îi plăcea și răposatului. Și la nora mea, care a murit devreme, la 40 de ani, i-am dat așa cum cerea ea și cum îi plăcea să fie acolo.”

Femeie: „Am pomenit toți morții că am un fiu care acum 8 ani a murit și toți ceilalți. Mama a avut 4 frați preoți și face mare sărbătoare Paștele Blajinilor. Sigur, n-am putut să merg la mormintele tuturor că sunt alte. Am pomenit pe toți aici, da, mi-am adus aminte de clipele frumoase. Acum sunt sus.”

Reporter: Cu ce gânduri veniți doamnă?

Femeie: „Cu gânduri triste, că noi mai avem printre noi și trebuie să ne aducem aminte…”

Reporter: Avem părinți, avem frați, surori, ce avem…? Vă simțiți mai bine atunci?

Femeie: „Mai ușurată, mult mai ușurată și mulțumită.”

Tradițional, Paștele Blajinilor este sărbătorit în ziua de luni care urmează Duminica Tomii, la o săptămână după Paștele propriu-zis, adică Învierea Domnului. În zonele rurale mai mari sau în orașele cu mai multe cimitire, sărbătoarea poate dura mai multe zile, începând chiar de sâmbătă.

Reporter: Neapărat slujba se face la cimitir? 

Preot: „În special, că și așa sunt mulți credincioși care nu vin tot anul, dar acum încearcă să fie prezenți. Să facă o etenie... Fiecare dintre noi suntem trecători mai devreme sau mai târziu ajunge fiecare aici.”

Paștele Blajinilor este o sărbătoare cu semnificație religioasă, care este privită de unii ca având origini creștine, iar de alții ca fiind o sărbătoare cu origini păgâne, dar cu influențe creștine semnificative.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Românii au plătit mai mult, dar au cumpărat mai puțin de Paște, față de anul trecut. Măcelăriile, cea mai mare creștere
Românii au plătit mai mult, dar au cumpărat mai puțin de Paște, față de anul trecut. Măcelăriile, cea mai mare creștere

Masa de Paşte de anul acesta a fost mai costisitoare, chiar dacă a fost mai puţin încărcată, prin comparaţie cu mesele din anii trecuţi.

Izvorul Tămăduirii 2023. Ce este bine să faci în prima vineri de după Paște și ce superstiții au românii de sfințirea apelor
Izvorul Tămăduirii 2023. Ce este bine să faci în prima vineri de după Paște și ce superstiții au românii de sfințirea apelor

Este mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși. Vineri este prăznuit Izvorul Tămăduirii, închinat Maicii Domnului. Încă de joi seară, Biserica Greacă din Brăila, care a fost construită peste un izvor, a devenit loc de pelerinaj pentru mii de oameni.

Aglomerație pe aeroporturi și în vămi. Românii din diaspora se întorc în țările care i-au „adoptat”, după Paște
Aglomerație pe aeroporturi și în vămi. Românii din diaspora se întorc în țările care i-au „adoptat”, după Paște

Mii de români care locuiesc în străinătate se întorc după sărbători în țările în care lucrează. În vămi, traficul a fost aglomerat, iar poliția a suplimentat personalul.

După ospățul de Paște, turiștii din Borșa au luat-o la pas ca să admire una dintre cele mai frumoase cascade din România
După ospățul de Paște, turiștii din Borșa au luat-o la pas ca să admire una dintre cele mai frumoase cascade din România

Pentru cei care și-au prelungit vacanța de Paște, stațiunea Borșa, din Maramureș, a avut multe de oferit.

Ce se întâmplă cu produsele de Paște care au rămas nevândute. Ponturi pentru cei care nu vor să arunce mâncarea gătită
Ce se întâmplă cu produsele de Paște care au rămas nevândute. Ponturi pentru cei care nu vor să arunce mâncarea gătită

A început sezonul reducerilor la cozonaci, pască, ouă și figurine din ciocolată. Dar, spre deosebire de alți ani, pe rafturile magazinelor nu au mai rămas atât de multe produse de Paște nevândute.  

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.