Numărul zimbrilor din România este în creștere după 200 de ani. Beneficiile aduse de prezența lor în țara noastră
După 200 de ani de absență din pădurile noastre, zimbrul tinde să devină o obișnuiță în fauna montană. Avem aproximativ 200 de exemplare care se înmulțesc în sălbăticie și își extind teritoriul, semn ca s-au acomodat perfect.
Acum este sezonul în care vin puii pe lume, iar biologii constată că, de la un an la altul, numărul acestora aproape că se dublează.
Pădurile din Munții Țarcu adăpostesc în jur de 100 zimbri, dintre care 35 s-au născut la noi în anii trecuți. Biologii estimează că populația va crește semnificativ în această vară.
În urmă cu trei ani, au fost aduse și în Munții Făgăraș primele exemplare de zimbru.
Turma formată din 28 de animale a sporit cu trei viței sănătoși și plini de viață.
Călin Șerban, specialist de proiect în reintroducerea zimbrilor, Fundația Conservation Carpathia: „Femelele pot ajunge la vârsta de reproducere după trei, chiar patru ani în sălbăticie, pot da naștere unui vițel o dată la doi ani”.
Reintroducerea zimbrilor în pădurile României a început acum 10 ani. Au fost aduși din Germania, Polonia, Suedia, Franța, Italia, Belgia, iar zonele alese pentru repopulare sunt: Munții Stânișoarei din Carpații Orientali, Munții Țarcu și Munții Făgăraș.
Mariana Drugă, manager de proiect WWF România: „Ei sunt monitorizați cu ajutorul tehnologiei satelitare, sunt niște colare cu semnal GPS. Și în același timp, sunt monitorizați de către echipa de rangeri”.
Prezența zimbrilor aduce beneficii biodiversității, dar și comunităților.
Adrian Aldea, Fundația Conservation Carpathia: „Consumă hrană vegetală și menține spațiile deschise, pășunile. De asemenea, creează microhabitate pentru apariția altor specii. Putem vorbi de un impact pozitiv și un rol pozitiv al zimbrului pentru economia locală, prin dezvoltarea ecoturismului sau chiar branduri locale pe seama lui”.
Zimbrii au dispărut din pădurile noastre în urmă cu 200 de ani, iar principala cauză a fost vânatul excesiv pentru carne.
