Moșii de iarnă 2024. Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta morților. Care este semnificația acestei zile
Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților este una dintre cele mai importante tradiții ortodoxe. Aceasta este ziua în care credincioșii dau de pomană pentru sufletele celor plecați dintre noi.
Ca în cazul altor sărbători, și în această zi se respectă tot felul de tradiții și obiceiuri. Anul acesta, Sâmbăta Morților pică pe data de 9 martie.
Potrivit obiceiului tradițional, în fiecare an în sâmbăta de dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, care marchează începutul Postului Mare, se face pomenirea morților conform ritualului Moșilor de Iarnă.
Ce semnificație are ziua de Moșii de Iarnă 2024
Această practică este menită să ofere rugăciuni și mijlociri pentru cei care au trecut în neființă fără să se spovedească sau să primească împărtășania. Biserica își exprimă dorința ca toți aceștia să cunoască fericirea eternă.
Data exactă a acestei pomeniri nu este fixă în calendarul bisericesc, ci variază în funcție de sărbătoarea Paștelui. Sfinții Părinți au hotărât că sâmbăta este ziua potrivită pentru această comemorare, deoarece este ziua în care Hristos a rămas în mormânt cu trupul, iar sufletul său a coborât în iad pentru a-i elibera pe cei drepți adormiți. De asemenea, sâmbăta este o prevestire a duminicii, ziua Învierii.
În anul 2024, Moșii de Iarnă sunt prăznuiți în data de 9 martie, iar a doua zi, pe 10 martie, are loc Duminica Înfricoșătoarei Judecăți sau Lăsatul Secului de Carne, care marchează intrarea în Postul Paștelui. Astfel, Moșii de Iarnă marchează începutul celor șapte sâmbete ale morților, care se încheie în Săptămâna Mare.
Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta morților
Conform tradiției populare, în Sâmbăta Morților, toate bisericile din România îi pomenesc pe cei adormiți și care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare. Datul de pomană este unul dintre cele mai importante obiceiuri ale acestei zile.
Potrivit credinței ortodoxe, cu Lăsatul secului de carne, se vor suspenda cununiile religioase. Sezonul nunților va începe după Duminica Tomii, a doua duminică după Paște. Cei care comemorează Moșii de iarnă trebuie să participe la Sfânta Liturghie dimineața, urmată de oficierea parastasului. Apoi, familia se deplasează la cimitir, unde aprinde cel puțin două lumânări pentru a încălzi sufletele celor decedați, conform tradiției populare.
În Sâmbăta Morților nu se desfășoară activități obișnuite și nu se spală. Superstiția spune că femeile care încalcă această tradiție sunt predispuse să tremure ca piftia și să "li se întoarcă pomana" pe care au oferit-o.
Moșii de iarnă sunt cunoscuți și sub numele de Moșii de piftii sau Sâmbăta Piftiilor. În această zi, se oferă piftii ca pomană. Se spune că, dacă nu mănânci piftii în această zi, trebuie să le arunci, altfel vor veni friguri în timpul verii. Este ultima zi din iarnă în care se consumă piftie, deoarece în Lăsata secului de carne următoare creștinii nu mai pot consuma preparate din carne, ci doar ouă, brânză sau lapte. În Banat, de exemplu, înainte de a pleca la biserică, femeile merg la cimitir pentru a tămâia mormintele. După slujba de Moșii de iarnă, femeile împart pomeni, printre care și vase cu cotoroage, un fel de mâncare făcut din afumătură de porc.
Ce se dă de pomană
Cu ocazia acestei zile, creștinii se duc la biserică cu diferite alimente pe care preoții le vor sfinți iar ulterior vor fi date de pomană. Obiceiul implică participarea la biserică pentru a fi slujite de către preoți diferite lucruri precum colivă, colac, o sticlă cu vin și pomelnicul cu numele celor adormiți, alături de aprinderea de lumânări. În plus, se pot aduce diverse alimente pentru pomenirea morților, cum ar fi plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere și alte fructe, în funcție de posibilități.
În diverse regiuni, există tradiții locale specifice. În Muntenia, se obișnuiește ca, pe lângă colivă, să se adauge și un bănuț destinat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor ambelor părți. În Bucovina, pachetele de pomană conțin de obicei plăcinte cu brânză și sunt distribuite familiilor nevoiașe, iar în Transilvania se adaugă în pachetele de pomană o prăjitură numită "pupi", un fel de chec cu mere.
Indiferent de obiceiuri locale, un gest constant este aprinderea unei lumânări la mormintele rudelor decedate, simbolizând încălzirea sufletelor lor în lumina divină, scrie Condoleante.ro.
Practica de a oferi pomană și a face parastas are rădăcini adânci în tradiția creștină, fiind considerată o mijlocire către Dumnezeu pentru iertarea păcatelor celor decedați. Astfel, prin aceste ritualuri, se exprimă speranța că Dumnezeu va primi jertfa și rugăciunile făcute în memoria celor adormiți.
Rugăciunea de moșii de iarnă
Pe lângă slujbele și rugăciunile ținute la biserică, credincioșii care au obiceiul de a se ruga pot rosti și ei înșiși, în timpul pomenirii moșilor de iarnă, o rugăciune pentru mântuirea celor adormiți.
"O, Doamne, amintește-Te de cei care au adormit în nădejdea învierii și a vieții veșnice, părinții și frații noștri și toți cei care au trecut în dreapta credință, și iartă-le toate greșelile pe care le-au săvârșit cu cuvântul, fapta sau gândul lor. Așază-i, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață și odihnă, unde toată durerea, întristarea și suspinarea au dispărut, iar privirea către Fața Ta îi bucură pe toți sfinții Tăi din veac.
Dăruiește-le și nouă Împărăția Ta și parte la bunătățile Tale negrăite și veșnice, și bucuria vieții Tale fără sfârșit și fericite. Pentru că Tu ești învierea și odihna robilor Tăi adormiți (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru. Ție Îți înălțăm slavă împreună cu Cel fără de început Tatăl Tău și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și în vecii vecilor. Amin.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele robilor Tăi adormiți, în locuri unde nu există durere, tristețe sau suspin, ci doar viață fără de sfârșit!"
