Discursul lui Vladimir Putin, explicat. Ce mesaj a vrut să transmită Occidentului prin cuvintele din 21 septembrie 2022

Vladimir Putin
AP

Miercuri, 21 septembrie 2022, Vladimir Putin a ținut un discurs despre „mobilizare parțială” a rușilor. Discursul vine în contextul războiului din Ucraina și al eșecurilor majore pe care le-a suferit armata rusă în ultima perioadă.

În discursul său, Putin a avertizat Occidentul că Rusia va răspunde imediat celor care i-au stat în cale, cu consecințe care „cum nu ați văzut niciodată în toată istoria voastră”.

Putin a amenințat că „Integritatea teritorială a patriei noastre, independența și libertatea vor fi asigurate, subliniez, prin toate mijloacele de care dispunem. Iar cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare, ar trebui să știe că totul se va întoarce împotriva lor”.

Analiștii consideră că liderul rus a ridicat miza războiului din Ucraina, în contextul în care liderii separatiști din regiunile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie au anunțat organizarea de referendumuri pentru alipirea la Rusia. 

Anunțul privind referendumurile a venit pe neașteptate, mai ales că unii oficiali din aceste zone propuseseră amânarea scrutinului privind aderarea la Rusia, până când zonele devin sigure.

Citește și
Ce au păţit poliţiştii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat

Matthew Schmidt, profesor în securitate națională și științe politice la Universitatea din New Haven, a explicat pentru CNN că Putin se folosește de aceste referendumuri pentru a justifica mobilizarea.

Cum interpretează specialiștii discursul lui Putin

Schmidt spune, însă, că discursul președintelui rus este adresat în principal soldaților de pe front și este o încercare de a ridica moralul rușilor de rând.

Potrivit acestuia, liderul de la Kremlin speră ca publicul să fie alături de el, așa cum s-a întâmplat în 2014, când Rusia a anexat Crimeea. „Mobilizarea nu este neaparat o decizie militară, cât o modalitate de a încerca să controleze o narativă legată de războiul pe care își dă seama că îl pierde", explică Schmidt. El adaugă că în Rusia „moralul publicului este moralul armatei” .

Anatol Lieven, directorul programului Eurasia din cadrul Institutului Quincy, are o perspectivă diferită asupra discursului de la Kremlin.

El spune că Vladimir Putin dorește să convingă SUA și Europa să ia în serios negocierea unui compromis care să pună capăt războiului. În caz contrar, el amenință că Rusia va apela la măsuri radicale care vor forța Occidentul să escaladeze, la rândul, conflictul și în acest fel se va ajunge într-un punct în care pacea nu va mai fi posibilă pentru o lungă perioadă de timp.

Alexander Baunov, analist în cadrul think-tank-ului The Carnegie Endowment for International Peace, explică situația mult mai simplist: „Ați ales să vă luptați cu noi în Ucraina, acum încercați să vă luptați cu noi în Rusia, mai precis, ceea ce noi numim Rusia”.

Baunov crede că obiectivul lui Putin este acela de a transforma invazia Ucrainei într-un război defensiv al Rusiei. În acest fel, el va legitimiza războiul în ochii populației ruse și Kremlinul va fi liber să apeleze la orice mijloace pentru a câștiga. 

Cât de probabilă este utilizarea armelor nucleare de către Rusia

Putin nu ar fi putut ridica miza într-un mod mai evident, decât făcând referire directă la armele nucleare. Dar analiștii nu sunt convinși că ar putea să ducă la bun sfârșit o astfel de amenințare, în ciuda insistențelor sale că nu blufează.

În iunie 2020, Putin a semnat un decret prin care spune următoarele: „Federația Rusă își rezervă dreptul de a apela la armele nucleare în cazul în care celelalte state vor folosi arme nucleare și alte arme de distrugere în masă împotriva sa și a aliaților săi”. Documentul se încheie cu mențiunea: ”...precum și în cazul folosirii împotriva Federației Ruse a armelor convenționale, când însăși existența statului este pusă în pericol”.

Referitor la amenințarea nucleară, Lieven spune că este greu de anticipat dacă Putin va folosi armele nucleare, dar „pare puțin probabil ca Rusia să le folosească, în afara cazului în care ar fi în pericol să piardă Crimeea”.

Analistul de la Quincy Institute spune că până acum „strategiile lui Putin au eșuat, atât în ceea ce privește progresul militar pe teren, cât și presiunea economică pe care a încercat să o exercite asupra Occidentului”.

El susține, însă, că Rusia are mijloace de a escalada conflictul și fără a folosi arme nucleare. Se referă, în special, la distrugerea infrastructurii ucrainene și uciderea liderilor ucraineni.

Schmidt crede, de asemenea, că există puține riscuri ca Putin să apeleze la arme nucleare, „pentru că astfel va provoca intervenția NATO și va pierde”.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
FOTO Cum a fost surprins Dani Alves la trei zile după ce a ieșit din închisoare
Citește și...
O femeie care și-a găsit mașina avariată s-a uitat pe camerele de supraveghere și a avut un șoc. Cine erau făptașii
O femeie care și-a găsit mașina avariată s-a uitat pe camerele de supraveghere și a avut un șoc. Cine erau făptașii

O femeie din Jacksonville, Florida, și-a găsit mașina avariată, într-o dimineață.

Care este tariful unui detectiv particular în România. Sunt căutați mai ales pentru cazuri de infidelitate
Care este tariful unui detectiv particular în România. Sunt căutați mai ales pentru cazuri de infidelitate

Sute de polițiști care au ieșit la pensie în ultimii ani au devenit detectivi particulari. Cererea pentru aceste servicii a crescut la noi în țară.

Care este pensia medie în cea mai fericită țară din lume. Procentul celor cu pensii mari, mult mai mic decât în România
Care este pensia medie în cea mai fericită țară din lume. Procentul celor cu pensii mari, mult mai mic decât în România

Pensia medie în Finlanda, țara cu cei mai fericiți oameni din lume, este de 2.000 de euro pe lună, iar procentul celor cu pensii mai mari de 5.000 de euro este de numai 2%. Spre comparație, în România, peste 10% din pensionari încasează pensii speciale.

Recomandări
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”
Cât câștigă un muncitor străin în România. „Țara asta este bună, dar unii oameni îmi adresează cuvinte urâte”

În timp ce cererea pentru muncitorii străini este tot mai mare, în România nu ajung suficienți. Agențiile de recrutare spun că unii străini ocolesc țara noastră și aleg Ungaria sau Croația.

Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii
Autoritățile ruse susțin că au găsit în sângele teroriștilor o substanţă psihotropă care schimbă percepţia realităţii

Cei patru principali suspecţi arestaţi după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova s-ar fi aflat sub influenţa drogurilor în momentul în care au executat împuşcăturile în masă - susțin autoritățile ruse.

Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias
Pedeapsa primită de paramedicul SMURD care a agresat sexual o pacientă, în ambulanță, în drum spre Spitalul Elias

Un paramedic SMURD, acuzat că a agresat sexual o pacientă pe care trebuia să o transporte în siguranță, la spital, a fost condamnat la 5 ani și 5 luni de închisoare.