Discursul lui Vladimir Putin, explicat. Ce mesaj a vrut să transmită Occidentului prin cuvintele din 21 septembrie 2022

Vladimir Putin
AP

Miercuri, 21 septembrie 2022, Vladimir Putin a ținut un discurs despre „mobilizare parțială” a rușilor. Discursul vine în contextul războiului din Ucraina și al eșecurilor majore pe care le-a suferit armata rusă în ultima perioadă.

În discursul său, Putin a avertizat Occidentul că Rusia va răspunde imediat celor care i-au stat în cale, cu consecințe care „cum nu ați văzut niciodată în toată istoria voastră”.

Putin a amenințat că „Integritatea teritorială a patriei noastre, independența și libertatea vor fi asigurate, subliniez, prin toate mijloacele de care dispunem. Iar cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare, ar trebui să știe că totul se va întoarce împotriva lor”.

Analiștii consideră că liderul rus a ridicat miza războiului din Ucraina, în contextul în care liderii separatiști din regiunile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie au anunțat organizarea de referendumuri pentru alipirea la Rusia. 

Anunțul privind referendumurile a venit pe neașteptate, mai ales că unii oficiali din aceste zone propuseseră amânarea scrutinului privind aderarea la Rusia, până când zonele devin sigure.

Matthew Schmidt, profesor în securitate națională și științe politice la Universitatea din New Haven, a explicat pentru CNN că Putin se folosește de aceste referendumuri pentru a justifica mobilizarea.

Cum interpretează specialiștii discursul lui Putin

Schmidt spune, însă, că discursul președintelui rus este adresat în principal soldaților de pe front și este o încercare de a ridica moralul rușilor de rând.

Potrivit acestuia, liderul de la Kremlin speră ca publicul să fie alături de el, așa cum s-a întâmplat în 2014, când Rusia a anexat Crimeea. „Mobilizarea nu este neaparat o decizie militară, cât o modalitate de a încerca să controleze o narativă legată de războiul pe care își dă seama că îl pierde", explică Schmidt. El adaugă că în Rusia „moralul publicului este moralul armatei” .

Anatol Lieven, directorul programului Eurasia din cadrul Institutului Quincy, are o perspectivă diferită asupra discursului de la Kremlin.

El spune că Vladimir Putin dorește să convingă SUA și Europa să ia în serios negocierea unui compromis care să pună capăt războiului. În caz contrar, el amenință că Rusia va apela la măsuri radicale care vor forța Occidentul să escaladeze, la rândul, conflictul și în acest fel se va ajunge într-un punct în care pacea nu va mai fi posibilă pentru o lungă perioadă de timp.

Alexander Baunov, analist în cadrul think-tank-ului The Carnegie Endowment for International Peace, explică situația mult mai simplist: „Ați ales să vă luptați cu noi în Ucraina, acum încercați să vă luptați cu noi în Rusia, mai precis, ceea ce noi numim Rusia”.

Baunov crede că obiectivul lui Putin este acela de a transforma invazia Ucrainei într-un război defensiv al Rusiei. În acest fel, el va legitimiza războiul în ochii populației ruse și Kremlinul va fi liber să apeleze la orice mijloace pentru a câștiga. 

Cât de probabilă este utilizarea armelor nucleare de către Rusia

Putin nu ar fi putut ridica miza într-un mod mai evident, decât făcând referire directă la armele nucleare. Dar analiștii nu sunt convinși că ar putea să ducă la bun sfârșit o astfel de amenințare, în ciuda insistențelor sale că nu blufează.

În iunie 2020, Putin a semnat un decret prin care spune următoarele: „Federația Rusă își rezervă dreptul de a apela la armele nucleare în cazul în care celelalte state vor folosi arme nucleare și alte arme de distrugere în masă împotriva sa și a aliaților săi”. Documentul se încheie cu mențiunea: ”...precum și în cazul folosirii împotriva Federației Ruse a armelor convenționale, când însăși existența statului este pusă în pericol”.

Referitor la amenințarea nucleară, Lieven spune că este greu de anticipat dacă Putin va folosi armele nucleare, dar „pare puțin probabil ca Rusia să le folosească, în afara cazului în care ar fi în pericol să piardă Crimeea”.

Analistul de la Quincy Institute spune că până acum „strategiile lui Putin au eșuat, atât în ceea ce privește progresul militar pe teren, cât și presiunea economică pe care a încercat să o exercite asupra Occidentului”.

El susține, însă, că Rusia are mijloace de a escalada conflictul și fără a folosi arme nucleare. Se referă, în special, la distrugerea infrastructurii ucrainene și uciderea liderilor ucraineni.

Schmidt crede, de asemenea, că există puține riscuri ca Putin să apeleze la arme nucleare, „pentru că astfel va provoca intervenția NATO și va pierde”.

Citește și...
„Fiul meu a devenit galben, după ce a mâncat prea multe portocale”. Cum arată copilul. GALERIE FOTO
„Fiul meu a devenit galben, după ce a mâncat prea multe portocale”. Cum arată copilul. GALERIE FOTO

O femeie s-a speriat foarte tare după ce pielea fiului său a început să capete o nuanță galbenă. Speriată, Charlotte Travers, în vârstă de 32 de ani, și-a dus fiul în vârstă de șase ani, Thomas, la medici.

„Creștea mucegai în mine”. Ce a descoperit o femeie după ce a avut o serie de simptome inexplicabile și a mers la medic
„Creștea mucegai în mine”. Ce a descoperit o femeie după ce a avut o serie de simptome inexplicabile și a mers la medic

O mamă din SUA a povestit pe TikTok cum aproape a murit după ce și făcut implant mamar.

O femeie a mers la dentist cu maxilarul umflat și cu durere de dinți. Diagnosticul primit a fost crunt
O femeie a mers la dentist cu maxilarul umflat și cu durere de dinți. Diagnosticul primit a fost crunt

O femeie a mers la dentist cu maxilarul umflat și cu durere de dinți, iar mai târziu a fost diagnosticată cu cancer la sân. Boala se răspândise în mai multe părți ale corpului.

Recomandări
Klaus Iohannis, întrebat despre intrarea României în Schengen până la finalul anului: Garanţia nu există încă
Klaus Iohannis, întrebat despre intrarea României în Schengen până la finalul anului: Garanţia nu există încă

Preşedintele Klaus Iohannis este de părere că nu există o garanție a faptului că România va fi acceptată în Spațiulm Schengen până la sfârșitul acestui an.

Reacția lui Teodosie, după ce mai mulți înalți prelați ai BOR au fost acuzați de relații homosexuale și viol
Reacția lui Teodosie, după ce mai mulți înalți prelați ai BOR au fost acuzați de relații homosexuale și viol

Continuă scandalul în care mai mulți înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române sunt acuzați de relații homosexuale și chiar de viol de un fost absolvent al seminarului Teologic din Iași.

Primele concluzii în urma investigațiilor la locul scurgerilor de gaze din Nord Stream. Anunțul făcut de Suedia
Primele concluzii în urma investigațiilor la locul scurgerilor de gaze din Nord Stream. Anunțul făcut de Suedia

Primele inspecţii efectuate săptămâna aceasta de către autorităţile suedeze la locul scurgerilor de gaze naturale din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, în Marea Baltică, „consolidează suspiciunile de sabotaj”, prin „detonări” care au cauzat „pagube importan