Descoperire uimitoare într-o oază din Arabia Saudită. O așezare veche de 4.000 de ani, din Epoca Bronzului, era ascunsă

Este concluzia unui nou studiu, citat de Live Science. Arheologii au descoperit sit-ul în apropierea orașului Al-'Ula din regiunea Hejaz din vestul Arabiei Saudite și l-au numit "al-Natah".

Așezarea se întindea pe aproximativ 1,5 hectare (3,7 acri), "incluzând un cartier central și un cartier rezidențial din apropiere, înconjurat de bastioane de protecție", au declarat cercetătorii într-un comunicat.

Dar orașul, care a fost ocupat începând cu aproximativ 2400 î.Hr., era mic, cu o populație de numai aproximativ 500 de persoane, a notat echipa într-un studiu, publicat miercuri (30 octombrie) în revista PLOS One.

Zona rezidențială avea o cantitate mare de ceramică și pietre de măcinat, precum și rămășițele a cel puțin 50 de locuințe care ar fi putut fi realizate din materiale de pământ.

Citește și

Un muncitor a făcut o descoperire neașteptată în timpul unor lucrări pe o stradă din Bihor. A sunat imediat la 112 | FOTO

Zona centrală avea două clădiri care ar fi putut fi folosite ca zone administrative, a scris echipa în lucrarea de cercetare.

În partea de vest a zonei centrale, a fost descoperită o necropolă. Aceasta are morminte circulare mari și înalte, pe care arheologii le numesc "morminte turn în trepte". Până în prezent, nu au fost găsite exemple de scriere în sit, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, Guillaume Charloux, arheolog la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS).

Cercetătorii au scos la iveală doar câteva urme de cereale, dar, pe baza descoperirilor din alte situri, este probabil ca oamenii lui al-Natah să fi cultivat în apropierea sit-ului, a spus Charloux.

Orașul și zonele sale din apropiere erau înconjurate de un zid lung de 14,5 kilometri, care ar fi asigurat apărarea împotriva raidurilor efectuate de nomazi, a scris echipa într-un articol publicat în Journal of Archaeological Science: Reports.

Urbanizare lentă

În momentul în care orașul a fost locuit, orașele erau înfloritoare în Mesopotamia, Egipt și estul Mediteranei.

Cercetările din al-Natah și din alte situri indică faptul că urbanizarea în Peninsula Arabică s-a desfășurat într-un ritm mai lent: "Așezările din nordul Arabiei se aflau într-o etapă de tranziție a urbanizării în timpul mileniului III-II [î.Hr.]", au afirmat cercetătorii în comunicat.

Ei au numit această fază "urbanizare scăzută", descriind-o ca o etapă de tranziție între pastoralism, în care oamenii nomazi urmăresc terenurile de pășunat pentru animale, și așezările urbane complexe.

"În timp ce urbanizarea a început în Mesopotamia și Egipt în mileniul 4 î.Hr, studiul nostru tinde să arate că complexitatea socială a crescut târziu în nord-vestul Arabiei", a spus Charloux, menționând că urbanizarea nu a început în peninsulă până în a doua jumătate a mileniului al treilea î.Hr., când unele grupuri din peninsula Arabică au adoptat un stil de viață sedentar și au început să folosească agricultura la scară mai mare.

Oamenii din Egipt și Mesopotamia au adoptat un stil de viață sedentar mai devreme. În comparație cu marile orașe din epoca bronzului din Mesopotamia și Egipt, așezările din Arabia Saudită tindeau să fie mai mici.

"Acestea erau orașe mici conectate la rețele de bastioane monumentale care înconjurau oazele locale mari", a spus Charloux. Juan Manuel Tebes, directorul Centrului de Studii de Istorie Antică a Orientului Apropiat de la Universitatea Catolică din Argentina, a lăudat cercetarea: "Proiectul arheologic de la Khaybar este un studiu foarte important care urmează și extinde concluziile săpăturilor și sondajelor care au fost efectuate în nord-vestul Arabiei Saudite în ultimii 20 de ani", a declarat Tebes, care nu a fost implicat în studiu.

Acesta a menționat că alte proiecte din regiune, cum ar fi expediția saudit-germană din orașul Tayma și expediția saudit-austriacă din Qurayyah, au furnizat, de asemenea, informații valoroase despre arheologia regiunii.

De exemplu, săpăturile de la Tayma au scos la iveală mii de ani de ocupație și includ vestigii care datează din perioada în care un rege babilonian numit Nabonidus (care a domnit între 556 și 539 î.Hr.) a locuit în zonă.

Robert Andrew Carter, profesor universitar senior de arheologie și specialist în dezvoltarea muncii de teren la Qatar Museums, care nu a fost implicat în studiu, a lăudat, de asemenea, munca echipei.

"Avem doar o înțelegere sumară a Epocii Bronzului și a originilor urbanismului în [zona Hejez din vestul Arabiei Saudite], iar acest studiu contribuie mult la furnizarea de date primare și la îmbunătățirea înțelegerii noastre teoretice", a declarat Carter pentru Live Science.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă