Descoperire istorică făcută într-o comună de lângă Timișoara în urma unor lucrări de modernizare la calea ferată. FOTO
Două situri arheologice situate pe teritoriul comunei Ghiroda, cercetate în cadrul lucrărilor de modernizare a căii ferate Timișoara Est – Lugoj, au oferit informații importante privind istoria Banatului, conform Direcției Județene pentru Cultură Timiș.
Săpăturile efectuate de arheologii Muzeului Național al Banatului din Timișoara, în vara și toamna anului 2024, au scos la iveală vestigii din epoca bronzului și epoca romană.
Echipa condusă de Daniela Tănase, formată din Zsuzsanna Kopeczny, Bogdan Craiovan, Ștefana Cristea și Călin Timoc, a desfășurat cercetări preventive într-un sit aflat în zona viitorului pasaj rutier.
Rezultatele au indicat existența unei așezări din secolele III-IV î.Hr., locuită de agricultori și meșteșugari influențați de cultura romană.
Locuințele semiadâncite și anexele acestora, precum gropile menajere și o fântână, arată o organizare comunitară complexă.
A fost identificat un atelier pentru prelucrarea minereului de fier și turnarea metalelor, amplasat la marginea zonei locuite, conform practicii vremii.
Datarea s-a bazat pe țigle romane și ceramică roșie zgrunțuroasă modelată la roata rapidă, alături de fragmente de ceramică cenușie și pastă zgrunțuroasă decorate cu linii incizate.
Aceste elemente situează locuirea între secolele III și IV d.Hr., în perioada provinciei Dacia și revenirea Imperiului Roman în nordul Dunării.
Cel de-al doilea sit, investigat la finalul anului 2024 de o echipă coordonată tot de Daniela Tănase, formată din Zsuzsanna Kopeczny, Bogdan Craiovan, Andrei Georgescu și Bogdan Calotă, a evidențiat o stratificare arheologică semnificativă.
Așezarea din epoca bronzului târziu a fost identificată prin descoperirea unor locuințe de tip bordei, gropi menajere și ritualice, fragmente ceramice și obiecte de bronz, printre care ace de păr și de cusut, un inel spiralat, un pandantiv și un tipar din piatră pentru turnarea bijuteriilor.
Așezarea din epoca romană (secolele III-IV d.Hr.) a fost reprezentată de numeroase artefacte, precum o fibulă din argint în formă de „T”, ceramică romană fină (terra sigillata), vase modelate la roată și o monedă tip Urbs Roma emisă în timpul lui Constantin cel Mare (306–337).
Moneda, găsită într-o locuință, oferă un reper cronologic valoros, fiind o descoperire rară în Banatul de Câmpie.
Locuințele semiadâncite, unele de până la 15 metri pătrați, alături de gropi de provizii și două fântâni, indică o comunitate stabilă.
De asemenea, au fost descoperite cuptoare de afumat alimente în partea de nord-vest a sitului, ceea ce sugerează practici avansate de conservare a hranei.
Ambele situri arheologice arată prezența unei populații de origine mixtă, daco-sarmatică, formată din localnici și migranți din Câmpia Panonică, care au sosit la sfârșitul secolului II d.Hr. Prezența artefactelor romane și tipologia ceramicii indică un proces de romanizare puternică a comunităților.
Direcția Județeană pentru Cultură Timiș precizează că aceste descoperiri contribuie semnificativ la reconstituirea peisajului arheologic al Banatului, evidențiind continuitatea locuirii și interacțiunea culturală dintre civilizațiile antice din regiune.
Sursa: tion.ro
Etichete: timisoara, descoperire, situri arheologice,
Dată publicare:
20-06-2025 09:24
.webp)
