Cum alegem cele mai proaspete ouă și cum le păstrăm în siguranță pe cele vopsite de Paște
De pe masa de Paşte a românilor nu lipseşte niciodată oul roşu. Este cel mai important simbol al acestei sărbători, dar în acelaşi timp poate fi şi cel mai periculos, dacă nu ştim cum să îl alegem şi să-l păstrăm în condiţii potrivite.
Nu vopsiţi niciodată ouă vechi, şi după ce le-aţi fiert ideal ar fi să le depozitaţi în frigider, nu pe masa din sufragerie ca să le vadă musafirii. Experţii avertizează că după cel mult 3 zile, un ou păstrat la temperatura camerei devine toxic.
Dincolo de acest moment care poate să fie amuzant când sunt implicaţi şi copiii, prepararea unui ou perfect pentru Paște începe cu alegerea lui din magazin. Fiecare are înscris pe el un cod.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
0 - oul provine din agriculura ecologică
1 - găinile sunt crescute în aer liber, dar nu sunt hrănite bio
2 - găina este crescută la sol, în spaţii îngrădite
3 - găini crescute în baterii
Prima cifră a acestuia este cea mai importantă şi indică dacă oul provine din agricultură ecologică, de la găini crescute în aer liber ori de la unele ţinute în baterii. În România mai puţin de 2% dintre cele 9 milioane de găini ouătoare din ferme sunt crescute în sistem ecologic.
Ca să verificaţi apoi dacă oul este proaspăt faceţi un test simplu şi scufundaţi-l în apă rece.
Oul proaspăt rămâne la fundul vasului - în poziţie orizontală - pentru că are puţin aer în interior. Cel care se înclină într-un unghi oarecare - este mai vechi, dar considerat totuşi proaspăt şi comestibil. Sigur de mâncat este şi cel care stă în poziţie verticală - dar doar dacă este fiert tare. Un ou care pluteşte este vechi, nu este comestibil şi trebuie aruncat.
Imporant este şi cum vopsim oul. Trebuie să folosiţi doar coloranţi siguri: alimentari sau naturali - făcuţi din foi de ceapă, turmeric, varză roşie sau sfeclă.
I-am întrebat pe cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor din Galaţi cât rezistă apoi un ou vopsit pentru Paște. Am făcut şi un experiment.
Cercetătorii susţin că ideal ar fi că oul de Paşte să nu fie lăsat la temperatura camerei mai mult de două ore. În timpul fierberii, stratul protector care acoperă coaja este îndepărtat - şi oul devine mai sensibil la aer şi microorganismele dăunătoare.
După 3 zile - păstrat în astfel de condiţii - oul devine periculos pentru sănătate.
Depozitarea unui ou în frigider ajută la încetinerea creşterii bacteriilor. Cele cu potenţial periculos se dezvoltă mai lent la temperaturi sub 4 grade Celsius. În acest fel creşte şi perioada în care oul poate fi consumat fără griji.
Prof. Dr. Anca Nicolau, Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor Galați: „Se pot păstra timp de zece zile în condiţii de siguranţă alimentară.”
Ca să reziste atât în frigider, oul de Paşte trebuie depozitat într-o cutie ori într-un recipient etanş. De asemenea, ar trebui păstrat pe un raft interior şi nu pe uşă - deoarece închiderea şi deschiderea frecvenţă a frigiderului ar putea determina o fluctuaţie a temperaturii.
De ceva vreme, în magazine au apărut şi ouă gata-vopsite pentru Paște. Producătorii menţionează că acestea trebuie păstrate doar la frigider - situaţie în care pot fi mâncate timp de două săptămâni. Altfel, vă pot strica buna-dispoziţie.
În cazul celor proaspete, producători români recomandă consumul în termen de 28 de zile - dacă sunt ținute la rece.
