Ciobanii români riscă să devină infractori dacă continuă să ardă lâna. Ce a decis guvernul
Ciobanii români riscă să devină infractori dacă vor continua să ardă lâna, așa cum au făcut în ultimii ani. Guvernul a decis că incendierea și îngroparea deșeurilor sunt fapte penale și se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 5 ani.
Pe de altă parte, oierii nu reușesc să valorifice acest produs, care altădată îi făcea bogați, iar acum, potrivit legii, nu pot arunca lâna nici măcar la gunoi.
Ciobanii români tund, în aceste zile, peste 10 milioane de oi, câte avem în țară. De la fiecare obțin aproximativ două kilograme de lână.
Reporter: Ce se întâmplă cu lâna asta?
Cristian Suciu, fermier: „Încă nu știu, acum o adunăm grămada și vedem. O îngropăm, îi dăm foc."
Vremurile nu mai sunt ca altădată. Acum 30 de ani, cu lâna vândută de la 1.000 de oi, ciobanii făceau avere și își luau cu banii obținuți o mașină sau o casă.
Acum, trebuie să cheltuiască bani ca să scape de ea. Dacă în trecut o ardeau, între timp, legislația s-a înăsprit. Lâna nu poate fi nici distrusă la întâmplare, nici aruncată.
Marioara Gătej, comisar general la Garda Națională de Mediu: „Nu puteți să o aruncați la gunoi. Lâna este considerată, conform legislației, un subprodus de origine animală. Ar trebui, pentru o gestionare corectă, să meargă către o unitate autorizată de incinerare.”
Alexandru Tănase, managerul unei companii de salubritate: „Eu, ca și salubrist, astăzi nu pot s-o iau și s-o depozitez.”
În țară, doar câteva centre transformă lâna. Operațiunea costă însă 800 de lei pe tonă, la care se adaugă și transportul, încă 500 de lei. La o turmă de 1.000 de oi, cheltuiala fermierului pentru a scăpa de lână depășește 2.000 de lei.
Vasile Frățilă, fermier: „Lâna? Am băgat-o în saci și o ținem în magazie.”
Reporter: S-ar putea și să vă amendeze dacă o duceți la gunoi!
Fermier: „Și atunci, ce să fac cu ea? Să o țin în magazie să putrezească acolo? Să o fac stivă? Nu am ce face cu ea.”
Sunt însă și soluții. Într-o mică fabrică din orașul Covasna, lâna este spălată, scărmănată și transformată în izolator termic pentru construcții. Costă 30 de lei metrul pătrat la o grosime de 10 centimetri.
Cristian Bîndar, proprietarul fabricii: „Absoarbe umiditatea, degajă umiditatea, nu întreține umezeala. E ignifugă de la mama natură. Încearcă să îi dai foc cu bricheta! Nu poți!”
Iar la Sibiu, cu o investiție de circa 250 de mii de euro, doi tineri au înființat prima fabrică de îngrășamânt natural din lână. Grosul producției merge, însă, la export, pentru că fermierii români acceptă mai greu produsele inovative. Totuși, întreprinzătorii speră că vor reuși să le câștige încrederea.
Lioara Vasilescu, antreprenor: „Acesta este produsul nostru și va fi folosit ca și fertilizator pentru culturile eco din România.”
Cele două afaceri pot prelucra, împreună, 60 de tone de lână pe an. România produce însă peste 20 de mii de tone, iar numărul celor care transformă lâna în obiecte de vestimentație este foarte mic. În același timp, aducem confecții din lână merinos, din import.
