Considerat aducător de ploaie, făcător de minuni și stăpân al tunetelor și fulgerelor în credința populară românească, Sfântul Ilie este asociat cu numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții păstrate de secole.
Sărbătoarea are o semnificație aparte și pentru aviatori, deoarece Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul Aviației Române, motiv pentru care pe 20 iulie este marcată și Ziua Aviației Române.
Cine a fost Sfântul Ilie Tesviteanul
Sfântul Ilie s-a născut în Tesvi, într-o familie de preoți, cu aproximativ opt secole înainte de nașterea lui Hristos. El a trăit în timpul regelui Ahab, conducător al Regatului de Nord al Israelului, și a rămas în istoria creștină drept unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament.
Potrivit tradiției biblice, Sfântul Ilie a fost trimis de Dumnezeu să îi îndrepte pe cei care se îndepărtaseră de credință și adoptaseră practici păgâne. Curajul cu care a condamnat nedreptățile și idolatria l-a transformat într-un simbol al credinței neclintite.
Cum a adus Sfântul Ilie ploaia după ani de secetă
Una dintre cele mai cunoscute minuni atribuite Sfântului Ilie este legată de seceta care a lovit ținuturile Israelului. Conform tradiției, prorocul a vestit că nu va mai ploua până când oamenii nu se vor întoarce la credința adevărată.
Ani la rând, pământul a fost afectat de lipsa ploilor, iar recoltele au fost compromise. După o perioadă îndelungată de secetă, Sfântul Ilie s-a rugat cu stăruință lui Dumnezeu pe Muntele Carmel. Rugăciunile sale au fost ascultate, iar cerul s-a acoperit de nori, fiind urmate de o ploaie puternică ce a readus viața pământului.
De atunci, în credința populară, Sfântul Ilie este văzut drept cel care poate aduce ploaia, dar și cel care poate stăpâni furtunile și grindina.
Ce înseamnă dacă plouă de Sfântul Ilie 2026
În tradiția populară românească, vremea din ziua de Sfântul Ilie era atent urmărită, fiind considerată un semn pentru recoltele anului.
O veche superstiție spune că dacă plouă pe 20 iulie, alunele ar putea seca înainte de vreme, iar fructele din livezi ar fi mai predispuse la viermi. În unele regiuni ale țării, ploaia și furtuna din această zi erau interpretate ca manifestări ale puterii Sfântului Ilie, care străbate cerul într-un car de foc.
De asemenea, se credea că tunetele și fulgerele din această zi au rolul de a alunga duhurile rele și de a curăța lumea de influențele negative.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie
Sărbătoarea de pe 20 iulie este însoțită de numeroase obiceiuri populare transmise din generație în generație.
Fetele își află ursitul
În ajunul sărbătorii, fetele nemăritate obișnuiau să se tăvălească prin culturile de cânepă, sperând că în timpul nopții îl vor visa pe cel care le este destinat. Se spunea că aspectul cânepii din vis oferea indicii despre viitorul soț.
Rugăciuni pentru împlinirea dorințelor
În multe zone ale țării, oamenii petreceau noaptea de dinaintea sărbătorii în rugăciune. Credința populară susținea că în această perioadă cerurile se deschid, iar rugăciunile rostite cu sinceritate au șanse mai mari să fie ascultate.
Culesul plantelor de leac
În dimineața zilei de Sfântul Ilie se culegeau plante medicinale, în special busuioc. Acestea erau duse la biserică pentru a fi binecuvântate, iar ulterior erau păstrate în gospodărie sau folosite în diverse practici tradiționale.
Merele, simbol al sărbătorii
Merele ocupă un loc special în tradițiile legate de Sfântul Ilie. În multe comunități exista obiceiul ca primele mere ale sezonului să fie duse la biserică pentru sfințire înainte de a fi consumate.
Totodată, oamenii ofereau mere de pomană pentru sufletele celor adormiți, considerând acest gest o faptă de milostenie și respect față de cei trecuți la cele veșnice.
„Retezatul stupilor”, obiceiul apicultorilor
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sfântul Ilie este „retezatul stupilor”, momentul în care apicultorii recoltau mierea.
Tradiția prevedea ca această activitate să fie realizată în haine de sărbătoare și cu respectarea unor reguli stricte. După recoltare, familia și rudele erau invitate la o masă festivă unde gustau din mierea nouă și se bucurau de roadele muncii.
Se credea că acest ritual aduce prosperitate, sănătate și protecție stupilor pe parcursul anului.
Pomenirea celor adormiți
Ziua Sfântului Ilie este asociată și cu pomenirea sufletelor celor trecuți în neființă. În unele zone ale României, femeile împărțeau mere, colaci și alte daruri de pomană, în special pentru sufletele copiilor care au murit de mici.
Un obicei vechi spune că merele căzute din pom în această zi sunt oferite copiilor și celor nevoiași, ca semn de binecuvântare și generozitate.
Ce nu este bine să faci pe 20 iulie
Conform tradiției populare, există câteva activități care ar trebui evitate în ziua Sfântului Ilie.
Nu se lucrează pământul și nu se fac munci agricole importante, pentru a feri recoltele de grindină și furtuni.
Nu este recomandat să se desfășoare activități grele în gospodărie.
În multe zone se păstrează obiceiul de a nu consuma mere înainte de această sărbătoare.
Tradiția populară spune că merele nu trebuie tăiate cu cuțitul în ziua de Sfântul Ilie, deoarece acest gest ar putea atrage vreme rea și furtuni.
Se evită certurile și conflictele, ziua fiind dedicată rugăciunii și reculegerii.
Semnificația sărbătorii Sfântului Ilie
Pentru români, Sfântul Ilie nu este doar un mare proroc al Vechiului Testament, ci și un simbol al puterii divine asupra naturii. Tradițiile legate de ploaie, recolte, livezi și apicultură arată cât de importantă era această zi pentru comunitățile rurale.
Fie că este senin sau plouă de Sfântul Ilie 2026, sărbătoarea rămâne un moment de rugăciune, respect pentru tradiții și aducere aminte a unor obiceiuri care au traversat generații întregi.
