Deși au crezut că este o noutate introdusă recent în dicționar, lingviștii spun că termenul există de multă vreme, chiar din secolul al 19-lea.

La „supat”, se vede primul sens popular de loc de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea, unde sunt exemple, primul exemplu este din Iordache Golescu, apoi din Negruzzi, din Sadoveanu: „La lumina chibritului cercetez supatul și ungherele întunecate”

Sute de comentarii pe rețelele sociale

Postările despre cuvântul „supat" au stârnit sute de comentarii pe rețelele sociale. Mulți utilizatori s-au arătat surprinși și s-au întrebat cum a ajuns o asemenea formă în dicționar. Unii au crezut că este o greșeală de scriere acceptată recent, în timp ce alții au criticat ceea ce au considerat a fi o schimbare a normelor.

Persoană: Nu, nu l-am mai auzit și, să fiu sincer, mi se pare un pic dubios. Adică, de ce nu poți, pur și simplu, să spui sub pat? Adică, ok, nu sunt așa de revoltat ca alți oameni, dar totuși e un pic dubios supat.

Recomandări Video

Persoană: Avem o rată cam mare de oameni care nu sunt în stare să pronunțe cuvintele cum trebuie și de la confuzie s-a produs un nou cuvânt.

Cristina Araghelovici, lingvist: Cuvântul supat nu este nou introdus, el este vechi și a fost și în celelalte ediții. În sistemul limbii populare e corect supat, chiar dacă reprezintă o contaminare, sudare, dar din perspectiva limbii literare, a limbii standard, cuvântul nu este literar, deci nu este recomandat.

Corespondent ȘtirileProTV: Așadar, un cuvânt vechi stârnește dezbateri noi. Cuvântul „supat" face parte din limbajul popular și a luat naștere din expresia "sub pat", dar nu este doar o variantă de scriere a acesteia, ci un substantiv. Definiția acestuia este spațiul cuprins între pat și podea. Poate fi articulat și are inclusiv formă de plural, la fel ca alte substantive din limba română.

Spre deosebire de "supat", care apare de multă vreme în dicționare, în forma revizuită a DOOM-ului au fost introduse peste 3.700 de cuvinte. Printre ele, "vamaiot", "mangaliot" cu sensul de locuitori ai localităților, nu de persoane care frecventează stațiunile. Dar și cuvântul „colivareasă”.