Legislația nu impune un moment anume pentru anunțarea sarcinii, însă notificarea oficială este cea care activează măsurile speciale de protecție prevăzute pentru salariatele gravide.
De la adaptarea condițiilor de muncă și reducerea programului până la consultațiile prenatale și concediul de risc maternal, drepturile femeilor însărcinate sunt reglementate în principal prin OUG nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă și OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Când trebuie să anunți angajatorul că ești însărcinată
Nu există în lege o săptămână de sarcină până la care femeia trebuie să își anunțe angajatorul. Poate face acest lucru atunci când consideră că este momentul potrivit.
Pentru a beneficia însă de măsurile de protecție prevăzute de OUG nr. 96/2003, anunțul trebuie făcut în scris și trebuie însoțit de un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist, care atestă sarcina. În sensul ordonanței, aceasta este condiția pentru ca femeia să fie considerată "salariată gravidă".
O discuție cu managerul sau cu departamentul de resurse umane nu înlocuiește notificarea oficială. De aceea, este important ca salariata să păstreze și dovada că documentele au ajuns la angajator.
Anunțarea sarcinii este cu atât mai importantă atunci când activitatea presupune efort fizic, muncă de noapte sau expunere la factori care pot prezenta riscuri pentru sănătatea femeii ori a sarcinii.
Cum trebuie anunțat angajatorul și ce document medical este necesar
Notificarea se face în scris și se anexează documentul medical care confirmă sarcina. Legea nu impune o anumită formulă pentru această notificare.
Este util ca documentul să fie depus într-un mod care permite dovedirea datei la care angajatorul a fost informat, de exemplu prin înregistrarea acestuia la angajator.
Din momentul în care primește notificarea, angajatorul are 10 zile lucrătoare pentru a înștiința medicul de medicina muncii și inspectoratul teritorial de muncă.
Există și o obligație de confidențialitate. Dacă sarcina nu este vizibilă, angajatorul nu poate anunța alți angajați decât cu acordul scris al salariatei și numai în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă.
Ce drepturi ai după ce anunți că ești însărcinată
După notificarea oficială, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a preveni expunerea salariatei la riscuri care îi pot afecta sănătatea sau sarcina. Pentru activitățile care pot prezenta riscuri, acesta trebuie să evalueze natura, gradul și durata expunerii, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii.
Dacă evaluarea evidențiază un risc pentru sănătatea salariatei sau pentru sarcină, angajatorul trebuie să modifice temporar condițiile de muncă și/sau programul de lucru, conform recomandării medicului, cu menținerea veniturilor salariale. Dacă acest lucru nu este posibil, salariata trebuie repartizată la un alt loc de muncă fără riscuri, tot cu menținerea veniturilor salariale.
Tot după notificarea oficială beneficiază și de protecția prevăzută de lege în ceea ce privește încetarea raportului de muncă. Angajatorul nu poate dispune încetarea raportului de muncă al salariatei gravide din motive care au legătură directă cu starea sa.
Interdicția se aplică și salariatelor aflate în concediu de risc maternal sau în concediu de maternitate, precum și celor aflate în concediu pentru creșterea copilului ori în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav. Legea prevede însă o excepție pentru concedierea determinată de reorganizarea judiciară, dizolvarea sau falimentul angajatorului, în condițiile legii.
Dacă o salariată consideră că încetarea raportului de muncă are legătură cu starea sa, poate contesta decizia în instanță în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia. Într-un astfel de litigiu, sarcina probei revine angajatorului.
Poți cere schimbarea programului sau a condițiilor de muncă în timpul sarcinii?
O salariată gravidă care, din motive de sănătate, nu poate îndeplini durata normală de muncă poate beneficia de reducerea cu o pătrime a timpului de lucru, pe baza recomandării medicului de familie. Veniturile salariale se mențin.
Și munca de noapte are un regim special. Salariata gravidă nu poate fi obligată să lucreze noaptea. Dacă sănătatea îi este afectată de acest tip de program, poate solicita în scris trecerea la muncă de zi, cu menținerea salariului de bază brut lunar. Cererea trebuie însoțită de un document medical care indică perioada în care munca de noapte îi afectează sănătatea.
Există reguli și pentru salariatele care lucrează numai în poziție ortostatică sau numai așezat. Angajatorul trebuie să le asigure, la intervale regulate, pauze și condiții pentru repaus în poziție șezândă sau pentru mișcare. Intervalele și durata acestor pauze sunt stabilite de medicul de medicina muncii.
În plus, salariata gravidă nu poate fi obligată să desfășoare activități pentru care evaluarea a evidențiat riscuri de expunere la agenți sau condiții de muncă prevăzute de lege.
Când poți beneficia de concediu de risc maternal
Concediul de risc maternal nu se acordă doar pentru că o femeie este însărcinată. Este o măsură de protecție pentru situațiile în care există riscuri la locul de muncă, iar acestea nu pot fi eliminate prin schimbarea temporară a condițiilor de muncă sau a programului și nici prin repartizarea salariatei la un alt post fără riscuri.
Pentru salariata gravidă, concediul de risc maternal poate fi acordat înainte de data solicitării concediului de maternitate. Poate fi luat integral sau fracționat, dar nu poate depăși 120 de zile. Certificatul medical este eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist, în condițiile legii.
Concediul de risc maternal nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de OUG nr. 158/2005.
Indemnizația de risc maternal este de 75% din baza de calcul, iar concediul și indemnizația se acordă fără condiție de stagiu de cotizare.
Când poți intra în concediul de maternitate
Concediul pentru sarcină poate începe înainte de naștere, în limita perioadei prevăzute de lege, pe baza certificatului medical.
Concediul de maternitate nu trebuie confundat cu concediul de risc maternal. Primul este destinat perioadei de sarcină și celei de după naștere, în timp ce riscul maternal este acordat atunci când condițiile de la locul de muncă prezintă un risc care nu poate fi eliminat prin măsurile prevăzute de lege.
Indemnizația pentru concediul de maternitate este de 85% din baza de calcul prevăzută de lege.
Câte zile are concediul de maternitate și cum se împart înainte și după naștere
Concediul pentru sarcină și lăuzie are în total 126 de zile calendaristice. În mod obișnuit, acestea sunt împărțite în 63 de zile înainte de naștere și 63 de zile după naștere.
Perioadele se pot compensa între ele, astfel încât salariata poate beneficia de mai puține zile înainte de naștere și de mai multe după. Există însă o limită obligatorie: după naștere trebuie efectuate cel puțin 42 de zile de concediu de lăuzie.
Astfel, nu este obligatoriu ca salariata să intre în concediu cu exact 63 de zile înainte de naștere. Zilele se pot compensa între perioada de sarcină și cea de lăuzie, cu respectarea perioadei minime obligatorii de 42 de zile de concediu de lăuzie după naștere.
Ce diferență este între concediul de risc maternal și concediul de maternitate
Concediul de risc maternal este legat de condițiile de muncă și poate fi acordat atunci când există riscuri pentru sănătatea salariatei sau pentru sarcină, iar acestea nu pot fi eliminate prin modificarea temporară a condițiilor de muncă, schimbarea programului sau repartizarea la un alt loc de muncă fără riscuri.
Concediul de maternitate este acordat pentru perioada de sarcină și pentru cea de după naștere și nu este condiționat de existența unui risc la locul de muncă.
Prin urmare, concediul de risc maternal este o măsură de protecție determinată de condițiile de muncă, în timp ce concediul de maternitate este legat de sarcină și lăuzie. Cele două concedii au condiții diferite de acordare și nu trebuie confundate.
Ce drepturi ai la serviciu pentru consultațiile prenatale
Salariata gravidă are dreptul la maximum 16 ore de dispensă pentru consultații prenatale pe lună, fără diminuarea drepturilor salariale, atunci când investigațiile se pot efectua numai în timpul programului normal de lucru.
Orele sunt acordate pentru efectuarea consultațiilor și examenelor prenatale, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist. Nu este vorba despre zile de concediu medical, ci despre ore libere plătite în timpul programului de lucru.
