Când este, de fapt, Ziua Mamei în 2020 și de ce românii o confundă cu 8 Martie
Ziua Mamei și Ziua Tatălui au fost legiferate ca sărbători în România începând cu anul 2010.
Legea cu privire la aceste două sărbători a fost aprobată de Senatul României în luna iunie 2009 la o inițiativă a Alianței Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA) și a unui grup de parlamentari români, printre care Ludovic Orban, Mircia Giurgiu și Liana Dumitrescu.
Pe 29 septembrie 2009, legea a fost dezbătută și aprobată în Camera Deputaților iar astfel, în mai 2010, a fost sărbătorită oficial pentru prima dată în România. De atunci, Ziua Mamei se sărbătorește în România în prima duminică a lunii mai. Astfel, în 2020, Ziua Mamei se sărbătorește pe 3 mai.
Sărbătorirea Zilei Mamei pe glob
Ziua mamei este, de regulă, sărbătorită pe mapamond anual în a doua duminică a lunii mai. Circa 70 de state ale lumii au așadar o dată comună pentru această sărbătoare: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveția, Turcia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, țările baltice, statele din America de Sud.
Ce semnificație are ziua de 8 Martie
Marcarea Zilei internaţionale a femeii este o oportunitate pentru a sărbători actele de curaj şi determinare întreprinse de femei obişnuite, care au jucat un rol extraordinar în istoria propriilor ţări şi comunităţii.
Ziua internaţională a femeii este celebrată în multe ţări din întreaga lume. Este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor fără a ţine cont de diferenţele naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. Ziua internaţională a femeii a apărut pe fondul mişcărilor sociale legate de muncă de la începutul secolului XX, în America de Nord şi în Europa.
Prima Zi naţională a femeii a fost marcată în Statele Unite, la 28 februarie 1909. Partidul Socialist a desemnat această zi în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.
În anul 1910, Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume, data de 8 martie fiind aleasă abia în 1913
Ca urmare a iniţiativei de la Copenhaga, în 19 martie 1911, Ziua internaţională a femeii a fost marcată pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. La manifestaţiile organizate cu acel prilej, s-au cerut pentru femei dreptul la locul de muncă, dreptul la formarea profesională, să se pune capăt discriminării la locul de muncă. În plus, s-au cerut dreptul de vot şi dreptul de a ocupa o funcţie publică.
Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.
Punctul de plecare pentru o strategie pe termen lung privind drepturile femeii şi pentru ca fiecare femeie să îşi atingă adevăratul potenţial îl constituie Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune, o foaie de parcurs istoric, semnată de 189 de state, în cadrul Conferinţei mondiale a ONU privind femeile.
În 2014, a avut loc cea de-a 58-a sesiune a Comisiei privind Statutul Femeilor (CSW) - reuniune anuală la care sunt abordate problemele legate de egalitatea de gen şi drepturilor femeilor - cu tema “Provocări şi realizări în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pentru femei şi fetele”. Cu acest prilej, entităţile ONU şi ONG-urile acreditate din întreaga lume au prezentat un bilanţ al progresului şi provocărilor care rămăseseră în direcţia atingerii celor opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). ODM-urile au jucat un rol important în dinamizarea atenţiei şi a resurselor pentru egalitatea de gen şi abilitarea femeilor.
În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie - Ziua femeii şi 19 noiembrie - Ziua bărbatului. Cele două zile, Ziua femeii şi Ziua bărbatului, urmând să fie sărbătorite anual în zilele de 8 martie şi 19 noiembrie.
