Când e echinocțiul de toamnă în 2025. Ce marchează, cât durează și ce tradiții și superstiții sunt respectate

Echinocțiul de toamnă este unul dintre cele mai importante repere astronomice ale anului.

El marchează trecerea de la vară la sezonul rece și aduce momentul în care ziua și noaptea au aproape aceeași durată. În jurul acestei date, oamenii au construit de-a lungul timpului numeroase tradiții, obiceiuri și chiar superstiții, legate de echilibru și de schimbarea ciclurilor naturii. Află când are loc echinocțiul de toamnă în 2025, ce semnifică acest moment astronomic, cât durează și ce tradiții și superstiții sunt legate de el.

Ce este echinoctiul de toamnă

Echinocțiul de toamnă este momentul din an în care ziua și noaptea au aproape aceeași durată. Soarele răsare la est și apune la vest, creând un echilibru rar întâlnit. Din punct de vedere astronomic, fenomenul are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică în cea sudică.

Denumirea vine din latină, de la aequus (egal) și nox (noapte), ceea ce arată legătura directă cu egalitatea dintre lumină și întuneric. Totuși, egalitatea nu este perfectă. Din cauza atmosferei, razele de lumină se refractă, iar Soarele pare vizibil mai mult timp. Astfel, ziua rămâne ușor mai lungă decât noaptea.

Fenomenul nu durează o zi întreagă, ci este un moment precis, calculat în funcție de mișcarea Pământului în jurul Soarelui. În emisfera nordică apare de obicei între 21 și 24 septembrie, iar în cea sudică marchează, invers, începutul primăverii.

În 2025, echinocțiul de toamnă va fi pe 22 septembrie, la ora 18:19 UTC, fiind semnalul oficial al trecerii de la vară la toamnă. De la acest punct, zilele încep să scadă vizibil, iar nopțile devin din ce în ce mai lungi, conform Astro-urseanu.com.

Diferența între echinocțiul de primăvară și cel de toamnă

Echinocțiile sunt două momente speciale din an, când Soarele traversează ecuatorul ceresc și ziua devine aproape egală cu noaptea. Diferența dintre cel de primăvară și cel de toamnă stă în direcția în care Soarele face această trecere.

Echinocțiul de primăvară, care are loc în jurul datei de 20–21 martie, marchează momentul când Soarele trece de la sud la nord. În emisfera nordică, acest eveniment aduce începutul primăverii, cu zile tot mai lungi și o creștere a temperaturilor, în timp ce în emisfera sudică marchează începutul toamnei.

Echinocțiul de toamnă, observat de obicei pe 22–23 septembrie, se petrece invers: Soarele trece de la nord spre sud. În emisfera nordică începe oficial toamna, cu zile mai scurte și temperaturi în scădere, iar în emisfera sudică începe primăvara.

Din punct de vedere astronomic, ambele echinocții aduc aproape aceeași durată a zilei și a nopții. Totuși, din cauza refracției atmosferice și a dimensiunii aparente a discului solar, ziua rămâne ușor mai lungă decât noaptea.

Cele două echinocții sunt și momente culturale importante. Primăvara este asociată cu renașterea naturii și sărbători precum Nowruz, Anul Nou persan, iar toamna este legată de festivalurile recoltei, cum ar fi Chuseok în Coreea sau Shūbun no Hi în Japonia.

Data și momentul echinoctiului de toamnă 2025

În anul 2025, echinocțiul de toamnă va avea loc luni, 22 septembrie, la ora 18:19 UTC (timp universal), conform Almanac.com. Pentru România, care folosește Ora Europei de Est (EEST), momentul corespunde cu ora 21:19 în aceeași zi. Acesta este punctul exact când Soarele traversează ecuatorul ceresc din emisfera nordică în cea sudică.

Deși în limbajul obișnuit spunem că echinocțiul „ține o zi”, el nu este o perioadă, ci un moment precis din mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Este clipa care marchează oficial începutul toamnei astronomice în emisfera nordică și, invers, al primăverii în emisfera sudică.

Semnificația principală a echinocțiului este echilibrul dintre zi și noapte. În jurul acestei date, cele două au aproape aceeași durată, iar Soarele răsare exact la est și apune exact la vest. Totuși, din cauza refracției atmosferice și a dimensiunii aparente a discului solar, ziua rămâne ușor mai lungă decât noaptea.

Tradiții și superstiții asociate echinocțiului de toamnă

Echinocțiul de toamnă este privit în multe culturi ca un moment de echilibru între lumină și întuneric. Ziua și noaptea sunt aproape egale, iar oamenii au văzut mereu în acest fenomen o ocazie de reflecție și de recunoștință pentru roadele adunate din natură. În tradițiile celtice, echinocțiul este asociat cu sărbătoarea Mabon, o perioadă de mulțumire și echilibru. Oamenii obișnuiau să ridice altare decorate cu fructe și legume de toamnă, să mediteze asupra echilibrului vieții și să împartă mere ca simbol al recoltelor bogate.

În Japonia, echinocțiul este marcat prin sărbătoarea Ohigan, dedicată comemorării strămoșilor. Familiile vizitează mormintele celor dragi, le curăță și aduc flori, un gest care arată respect și continuitate între generații. În China și Vietnam, același moment coincide cu Festivalul Lunii sau Mid-Autumn Festival. Aici, oamenii se bucură de prăjituri speciale, cunoscute ca „mooncakes”, privesc Luna plină și petrec momente speciale alături de cei dragi.

În multe comunități latino-americane, echinocțiul de toamnă este văzut ca o ocazie de recunoștință față de natură. Familiile ridică altare în cinstea strămoșilor și a zeiței Pământului, Pachamama. Oamenii se strâng la mese festive, pregătesc mâncăruri tradiționale și rostesc povești sau intenții pentru anotimpul ce urmează.

Fenomene naturale legate de echinocțiu

Dincolo de tradiții, echinocțiul este un eveniment cu baze clare în astronomie. Atunci, Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar ziua și noaptea ajung să fie aproape egale. Termenul „echinocțiu” vine chiar din latină: aequus înseamnă „egal”, iar nox – „noapte”. Totuși, egalitatea nu este perfectă. Atmosfera refractă lumina, iar discul solar apare mai devreme și dispare mai târziu, ceea ce face ca ziua să fie puțin mai lungă decât noaptea.

Această egalitate reală dintre zi și noapte, numită equilux, are loc de fapt la câteva zile după echinocțiu. În plus, în această perioadă, cei care urmăresc cerul pot observa fenomene rare, cum ar fi lumina zodiacală – o strălucire difuză, în formă de piramidă, vizibilă înainte de răsărit sau după apus. Ea apare datorită luminii solare reflectate de particulele de praf cosmic din spațiu.

Astronomic, echinocțiul este momentul în care linia terminatorului, adică granița dintre zi și noapte, trece exact perpendicular pe ecuatorul Pământului. Ambele emisfere primesc aceeași cantitate de lumină, un fenomen care subliniază echilibrul și simetria acestui moment.

Cum să sărbătorești echinocțiul de toamnă

Chiar și în prezent, oamenii aleg să marcheze echinocțiul prin mici ritualuri și gesturi simbolice. Una dintre cele mai simple metode este să pregătești un altar de toamnă, decorat cu fructe, legume, lumânări sau flori. Este un mod de a exprima recunoștință pentru anul agricol și de a te conecta la echilibrul naturii.

Un alt obicei inspirat din tradițiile japoneze este comemorarea strămoșilor. Poți vizita un mormânt, să cureți locul și să așezi flori sau lumânări, conform Mentalfloss.com. Astfel, echinocțiul devine un moment de întoarcere către familie și rădăcini. Pentru cei pasionați de simbolism, există și ritualuri de „eliberare”. Un exemplu este arderea unor obiecte vechi sau a unor bilețele pe care scrii lucruri pe care nu le mai dorești în viața ta. Prin acest gest, marchezi tranziția către sezonul rece cu o atitudine de curățare și reînnoire interioară.

Diferența dintre echinocțiu și solstițiu

Deși sunt adesea confundate, echinocțiile și solstițiile au sensuri diferite. Echinocțiul apare de două ori pe an, în martie și septembrie, și marchează momentele în care ziua și noaptea sunt aproape egale. Ele indică începutul primăverii și al toamnei astronomice.

Solstițiile, în schimb, apar atunci când Pământul este cel mai înclinat spre sau departe de Soare. Solstițiul de vară aduce cea mai lungă zi a anului și marchează începutul verii, iar solstițiul de iarnă aduce cea mai scurtă zi și începutul iernii. Acestea nu simbolizează echilibrul, ci extremele luminii și întunericului.

Astfel, dacă echinocțiile reprezintă armonia dintre zi și noapte, solstițiile sunt legate de puterea maximă sau minimă a luminii. Cele două momente împart anul în patru anotimpuri și dau ritmul ciclurilor naturii, influențând atât viața oamenilor, cât și calendarul agricol și cultural.

Când trece România la ora de iarnă 

În 2025, trecerea la ora de iarnă în România va fi în ultima duminică din octombrie, adică 26 octombrie 2025, când ceasurile se dau cu o oră înapoi, de la 4:00 la 3:00.

Articol recomandat de sport.ro

Norvegia, avertisment serios în privința Rusiei: „O greșeală!”