Au înflorit bujorii în rezervația de la Zău de Câmpie, unică în Europa. Totul e o mantie de un roșu aprins
Spectacol de culoare în rezervația botanică de bujori de stepă din județul Mureș. Unice în Europa, florile de un roșu sângeriu atrag în fiecare an mii de vizitatori, dornici să obțină cadrul perfect pentru fotografii spectaculoase.
Acum, bujorii de stepă sunt în perioada maximă de înflorire și ne încântă cu frumusețea și parfumul lor doar pentru câteva zile.
În aceste zile, dealurile Rezervației Naturale de Bujori de Stepă de la Zău de Câmpie s-au îmbrăcat într-o mantie de roșu aprins. Din cauza temperaturilor scăzute și a zilelor ploioase, bujorii au înflorit cu câteva săptămâni mai târziu. Turiștii abia așteptau acest spectacol de parfumuri și culoare.
Marcela Stoica, vizitator: „Este o minunăție, ne încântă ochii, ne face ziua mai bună”.
Nelu Stoica, vizitator: „Peisajul ăsta deosebit te relaxează. Te încântă, își face o zi mult mai plăcută mai ales în zilele astea”.
Minerva Ignat, vizitator: „Imaginea asta îți dă așa o senzație de bine, te umpli cu energie pozitivă, te încântă în mod deosebit”.
„În fiecare an venim la bujori şi este pură pasiune să îi vedem înfloriți, să le fotografiem, știm că sunt unici pentru Europa” spune altcineva.
Deși este rezervație unicat în Europa, locul este acum îngrijit de doi tineri pasionați de fotografie. Lucrează voluntar și îi îndrumă pe curioși pe cărările micului paradis.
Ciprian Cenean, custodele rezervației: „Aici avem tufe de bujori, s-a făcut o școală să se vadă cum cresc, după câți ani înfloresc, îi avem de aproximativ 40 de ani”.
Cei care întrețin rezervația lucrează câteva luni pe câmp și îngrijesc bobocii, astfel ca vizitatorii să se poată bucura de fiecare floare.
Daniela Urs, voluntară: „Este în toamnă și în primăvară un pic pentru curățenie, un fel de agricultură cum ar veni, și întreţinere. Cred că cea mai dificilă fiind munca cu oamenii. Cea fizică practic nu-i atât de solicitantă, majoritatea sunt fericiți că ajung cel puțin o dată”.
Rezervația se află pe o suprafață de aproape cinci hectare de teren. A fost înființată în 1932, anul în care a fost declarată monument al naturii.
