Vizitatorii care vor să vadă cum se face brânza și să o guste sunt bineveniți.
Transhumanța atrage turiști în Apuseni
Minerva urcă pe în Poiana Călineasa, din Apuseni, de când era copilă. Transhumanța este un mod de viață pentru ea. Turiștii se opresc și cumpără dulcețuri și siropuri pe care le face chiar aici, în vârf de munte.
Minerva – localnică: „Am avut și francezi și din Germania, săracii au vrut și ei să le oferim o dulceață, o mâncare bună, dar nu ne-am putut înțelege.”
Moții se bucură de oaspeți din toată lumea cărora le arată cum se face brânza.
Localnică: „Ani înainte nu veneau turiști, nu era drum.”
Localnică: „Spun că e frumoasă poiana Călineasa și produsele noastre le plac.”
Prin zonă trec și bicicliști.
Turiștii descoperă viața din munți
Turist: „Aici moții au mai păstrat cât de cât tradiția, sunt zone așa mai izolate din țară care nu s-au pierdut.”
În ultimii ani, moții și-au montat panouri solare pe colibe pentru că nu aveau curent electric. Turiștii pot rămâne peste noapte cu cortul.
Turistă: „Foarte frumos, a fost plăcut să bem cafeaua într-un astfel de loc și să privim răsăritul, cai, vaci, oi foarte multe animale în jur, prietenoase.”
Și în Mărginimea Sibiului încă se practică transhumanța, însă obiceiul s-a mai schimbat. Aici ciobanii închiriază de multe ori pășuni montane. Astfel de stâni primitoare sunt și în munții Cindrel și Lotru, în zona comunelor Râu Sadului și Rășinari.
Raluca Iliuț, muzeograf: „E un obicei care se stinge, poate că acesta a fost și motivul pentru care a fost înscris în patrimoniul imaterial UNESCO. Transhumanța ar fi un motor foarte bun pentru turismul românesc.”
Transhumanța începe în luna mai și durează până în octombrie, când ciobanii coboară animalele aproape de casă.
