2021, un an al problemelor cu deşeurile, calitatea aerului şi urşii urbani
La fel ca în 2020, şi anul acesta nu a dus lipsă de evenimente mai puţin dorite de România pe domeniul protecţiei mediului.
Comisia Europeană nu ne-a slăbit din ochi şi, în cele din urmă, ne-a trimis în judecată pentru că nu am reuşit să închidem câteva zeci de depozite de deşeuri neconforme. De asemenea, nici în 2021, autorităţile române nu au reuşit să rezolve problema calităţii aerului şi rămânem, astfel, codaşii Europei pe acest segment, cu trei oraşe (Iaşi, Braşov şi Bucureşti) încă sufocate de poluanţi atmosferici şi fără niciun plan concret de rezolvare a situaţiei.
Pe de altă parte, pe plan intern, programele guvernamentale "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus" au ţinut steagul sus. La acestea s-a alăturat Programul "Rabla pentru electrocasnice", destul de bine primit de către români.
La capitolul probleme, anul 2021 a mai contorizat atacurile urşilor în comunităţile din zonele montane şi defrişările din pădurile României.
România, campioana europeană a gropilor de gunoi
După ani de zile în care autorităţile de la Bucureşti s-au făcut că fac treabă, iată că momentul zero ne-a ajuns din urmă şi, ajunsă la capătul răbdării, Comisia Europeană trimite România în judecată pentru că nu a închis 42 de depozite neconforme.
Conform unui anunţ al forului european, publicat pe data de 12 noiembrie 2021, România ajunge în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE).
România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.
La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu.
Ministrul Mediului, Barna Tanczos, a catalogat această decizie a Bruxelles-ului drept "o lecţie dură pe care o primim de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neaşteptată". Pe acelaşi subiect, oficialul a dat asigurări că eventualele sancţiuni financiare pe care România ar putea să le plătească nu vor fi plătite de la bugetul de stat, adică din buzunarele cetăţenilor, ci de către deţinătorii depozitelor.
(Prea) sufocaţi de poluanţi atmosferici
România continuă să rămână în fruntea topului european, dar şi mondial, în ceea ce priveşte poluarea. În acest moment, ţara noastră duce în spate un infringement pentru calitatea proastă a aerului pe depăşiri ale valorilor medii stabilite la nivelul Uniunii Europene, iar autorităţile locale din Bucureşti, Braşov şi Iaşi încă gândesc planuri. Până atunci, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a demarat procesul de modernizare şi extindere a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Astfel, în 22 octombrie instituţia a informat că un număr de 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului au fost puse în funcţiune sau instalate în şase judeţe, în primul semestru al acestui an.
În primele şase luni ale anului 2021, în afară de cele 14 staţii noi de măsurare a calităţii aerului, au fost încheiate contractele pentru achiziţia a 30 analizoare pentru PM10/PM2.5 şi patru auto-laboratoare sau unităţi mobile dotate cu echipamente pentru măsurarea mai multor poluanţi.
Datele ministerului de resort relevă faptul că, din totalul celor 14 staţii noi, şapte sunt deja în funcţiune (în judeţele Argeş, Bihor, Braşov, Covasna, Harghita, Olt şi Prahova), patru sunt instalate şi urmează să fie puse în funcţiune (în Bucureşti şi în judeţul Constanţa), iar trei se află în curs de instalare (în judeţele Bacău şi Cluj). Acestea vor fi dotate cu 38 de echipamente pentru determinarea poluanţilor NO2/NOx, O3, C6H6, PM10 şi PM2,5.
Totodată, cele 30 analizoare de PM10 şi PM2.5 sunt amplasate în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Iaşi şi Braşov, în timp ce patru auto-laboratoare/unităţi mobile de monitorizare a concentraţiilor de poluanţi vor fi conectate la reţelele locale de monitorizare a calităţii aerului înconjurător, respectiv APM Bucureşti, APM Bacău, APM Braşov şi APM Iaşi, în baza unui contract semnat la data de 1 octombrie 2021, în valoare de 6.096.797,21 lei, cu o perioadă de livrare de şase luni.
În prezent, în România, calitatea aerului este monitorizată cu 148 de staţii de măsurare, ce fac parte din RNMCA şi furnizează, în timp real, Comisiei Europene (CE), informaţii pe această temă. Valoarea investiţiei în RNMCA este de 3,17 milioane de euro, dintre care 2,17 milioane de euro vor fi acoperite din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) - respectiv 10,5 milioane de lei, iar cinci milioane de lei prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
Nu mai devreme de 2 decembrie 2021, Comisia Europeană anunţă că a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale şi neîndeplinirea obligaţiei de a adopta un program de control al poluării atmosferice, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind aceşti poluanţi. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program naţional de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.
Executivul comunitar precizează că, în primul caz, înainte de a trimite România în faţa Curţii pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat ţării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 şi un aviz motivat în iulie 2020.
În al doilea caz, înainte de a trimite România în faţa Curţii de Justiţie pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia a adresat ţării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 şi un aviz motivat în octombrie 2020.
Trimiterea României în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este ultima etapă a procedurii de infringement.
Protecţia pădurilor, "echipată" cu SUMAL 2.0
La începutul acestui an, şeful de la Mediu anunţa că Sistemul informatic integrat de urmărire a materialului lemnos - SUMAL, versiunea 2.0, va deveni funcţional la sfârşitul pe 31 ianuarie. În acelaşi context, Barna Tanczos afirma că acest instrument va deveni principala armă a României în lupta cu tăierile ilegale de pădure. Ulterior, data a fost modificată până la 10 februarie 2021.
Anunţul ministrului de resort nu a trecut neobservat de organizaţiile non-guvernamentale. Astfel, un sondaj derulat de Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn, cu suportul de comunicare al Fordaq - Comunitatea Forestierilor, arăta că opt din zece operatori economici (83%) din sectorul industriei lemnului anticipau blocaje majore în activitate, odată cu implementarea acestuia. În aceeaşi notă, organizaţiile de mediu Agent Green, Declic şi Greenpeace susţineau, în februarie, că aplicaţia şi portalul Inspectorul Pădurii asociate noului SUMAL 2.0 sunt private de informaţii publice, elementele-cheie fiind secretizate, ceea ce face imposibilă realizarea unor anchete independente. Totuşi, în ceea ce priveşte SUMAL 2.0, activiştii de mediu şi-au exprimat susţinerea, chiar dacă, spuneau aceştia, operatorii economici au întâmpinat probleme la introducerea şi procesarea datelor, fapt care cauzează o reticenţă majoră a industriei.
Noua versiune a aplicaţiei Inspectorul Pădurii a devenit disponibilă din data de 10 februarie 2021, începând cu ora 18:00, iar accesul în aplicaţie se va putea realiza de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet, direct din browser, la adresa inspectorulpadurii.ro, a anunţat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
Echipa de dezvoltare de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a creat şi două versiuni dedicate terminalelor cu Android şi iOS, ambele versiuni urmând să fie disponibile în scurt timp pe platformele Google Play şi AppStore, după finalizarea procedurilor de securitate.
Ursul brun sau pericolul din gospodării
Un subiect aprins dezbătut timp de luni bune în spaţiul public din România a avut în prim-plan pericolul pe care urşii l-au produs asupra locuitorilor din anumite zone. În timp ce România nu deţine o statistică oficială a populaţiei de urs brun, autorităţile au încercat să atenueze cumva efectele negative ale acestui fenomen şi au încercat relocarea unor exemplare în alte state.
"Am trimis de două - trei luni o circulară la statele membre şi nu am primit niciun răspuns pozitiv. Există o relocare pentru un fel de sanctuar din Ungaria, unde, recent, câteva exemplare au fost relocate acolo. Nu există interes din celelalte state membre pentru habitat natural. Este o diferenţă foarte mare în a cere exemplare care să fie relocate într-un mediu gen Kronstadt care se va construi (la Braşov, n.r.) sau celălalt sanctuar din România (la Zărneşti, n.r.) şi altceva să vrei urşi în habitat natural, liber. Pentru habitat natural, libertate deplină, nu există niciun interes din partea niciunui stat membru până acum", declara, la finele lunii iulie, ministrul Mediului.
În aceeaşi perioadă a fost lansat proiectul intitulat "Implementarea planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România'', finanţat cu 53,5 milioane de lei prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Cu ajutorul acestui proiect va fi estimată, prin metode ştiinţifice, populaţia de urs brun din România, iar prelevarea probelor genetice va fi realizată cu ajutorul a peste 400 de specialişti din cadrul Romsilva şi gestionari ai fondurilor cinegetice, alături de câini specializaţi în depistarea excrementelor de urs. Echipele care vor culege datele din teren vor transmite mai departe probele genetice către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, unde acestea vor fi analizate în laborator şi interpretate.
De asemenea, proiectul prevede atât înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia acestei specii - în pădurea Kronstadt, din judeţul Braşov, cât şi achiziţia şi instalarea unor sisteme de protecţie.
Termenul de implementare a acestui proiect este sfârşitul anului 2023.
În acest an, Guvernul României a aprobat, la propunerea MMAP, o Ordonanţă de urgenţă privind aprobarea metodelor de intervenţie pentru specia urs brun. Actul normativ reglementează modul de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra cetăţenilor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, prin alungare/capturare/relocare sau extragerea prin împuşcare sau eutanasiere.
Extragerea ursului prin eutanasiere sau împuşcare se face în următoarele situaţii: dacă intervenţiile prin metoda alungării, respectiv a tranchilizării şi relocării nu dau rezultate şi gradul de risc se modifică la nivel mare conform procedurii de evaluare a riscului; dacă siguranţa şi securitatea persoanelor sau a bunurilor de orice fel aparţinând acestora sunt puse în pericol; dacă siguranţa şi securitatea membrilor echipei de intervenţie sunt puse în pericol; în cazul în care exemplarul de urs în cauză se răneşte în cursul acţiunii de intervenţie şi nu sunt identificate alte soluţii conform prezentei ordonanţe de urgenţă; dacă exemplarul în cauză este prins într-o capcană neautorizată şi nu sunt identificate alte soluţii; dacă exemplarul în cauză prezintă răni incompatibile cu viaţa.
Toate aceste iniţative şi dezbateri din spaţiul public s-au intensificat după cazul ursului brun împuşcat la Ojdula (judeţul Covasna), în luna martie. Incidentul, dezvăluit de Agent Green şi VGT, arăta că ursul brun Arthur a fost ucis de către vânătorul de trofee, Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, care a venit în România. Activiştii de mediu susţin că, în realitate, prinţul nu a omorât ursul-problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii şi care nu venise niciodată în apropierea localităţilor.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a deschis un dosar penal în care se investighează "in rem" fapte de abuz în serviciu în cazul uciderii ursului Arthur.
Cazul din România a ajuns şi la Bruxelles, de unde comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, a declarat, luni, citat de politico.eu, că ''analizează'' informaţiile provenite de la mai multe ONG-uri în legătură cu ursul împuşcat în România de către prinţul de Liechtenstein.
Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, un medic part-time care trăieşte într-un castel din Austria, a reacţionat şi, într-o declaraţie de presă, nega faptul că l-ar fi împuşcat pe ursul brun Arthur şi că a doborât un ''animal-problemă'' diferit, pentru a cărui lichidare autorităţile române ar fi dat aprobare şi care se afla la 250 de metri de case locuite.
Ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia UE şi de Convenţia de la Berna, iar derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, metoda letală fiind ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat şi ursul-problemă pune în pericol vieţi omeneşti şi gospodării.
Comisia Europeană (CE) a aprobat statelor membre buget pentru a compensa imediat şi just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura, notează organizaţia.
Drumul programelor de tip "Rabla" a continuat în 2021
În primăvara acestui an, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) publica ţintele anului 2021 în privinţa programelor derulate, cu un buget de aproximativ 2,8 miliarde de lei, aproape dublu faţă suma alocată în 2019.
Pe acest fond, noua ediţie a programului "Rabla Clasic" urma să beneficieze de un buget total de 440 de milioane de lei, cu 35 de milioane de lei mai mare decât în 2020, ceea ce permitea achiziţionarea a peste 55.000 de autovehicule noi, mai puţin poluante.
Tot anul acesta, alocarea bugetară pentru Programul "Rabla Plus", anunţată de AFM, se ridica la valoarea de 400 de milioane de lei, pe baza căreia urmau să fie achiziţionate până la 6.600 de maşini electrice 100% şi aproximativ 5.000 de maşini hibride plug-in.
În cele din urmă, programele "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus" au demarat pe data de 26 aprilie atât pentru persoanele fizice, cât şi cele juridice.
Pentru 2021, prima de casare de la "Rabla Clasic" a fost majorată de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, la fel şi ecobonusul pentru tehnologia hibrid - de la 2.500 de lei la 3.000 de lei, precum şi ecobonusul GNC/GPL/emisii sub 96 de grame CO2/km - de la 1.000 de lei la 1.500 de lei.
În acelaşi timp, la noua ediţie a programului "Rabla Plus" s-a păstrat prima de casare de 10.000 de euro pentru "full electric" şi de circa 4.500 de euro pentru maşini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Cei care doreau să renunţe la o maşină veche, poluantă, şi să achiziţioneze un autovehicul electric au putut beneficia atât de prima de casare acordată prin Programul "Rabla Clasic", în valoare de 7.500 de lei, cât şi de ecotichetul alocat în cadrul Programului "Rabla Plus".
După ce, la finele lunii noiembrie, AFM a decis suspendarea sesiunilor de înscriere în cadrul programelor "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus", începând cu data de 3 decembrie, dar şi pentru "Casa Eficientă Energetic", din 15 decembrie, "pentru o eficientizare a liniilor de finanţare", la jumătatea lunii decembrie instituţia anunţă suplimentarea bugetelor primelor două programe guvernamentale cu câte 300 de milioane de lei. "Sumele vor fi utilizate în acest an doar pentru asigurarea fondurilor necesare aprobării dosarelor de acceptare depuse de solicitanţii persoane juridice în cadrul sesiunilor încheiate în data de 2 decembrie", preciza Administraţia într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.
Un alt program cu impact pozitiv asupra consumatorilor români a fost şi "Rabla pentru electrocasnice" şi care, pentru acest an, a primit finanţare de 75 de milioane de lei. După o primă sesiune de înscriere, derulată în primăvară (din 14 mai), o etapă specială, dedicată Sărbătorilor de iarnă, a debutat la sfârşitul lunii noiembrie, cu un buget total de 34 de milioane de lei.
Ediţia din 2021 a programului "Rabla pentru electrocasnice" s-a desfăşurat etapizat: înscrierea persoanelor fizice în aplicaţie, prin crearea conturilor de utilizator; etapa I: selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte maşinile de spălat rufe/vase şi frigiderele/congelatoarele; etapa II: selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte televizoarele, laptopurile şi tabletele; etapa III: selecţia voucherelor aferente categoriei din care fac parte aparatele de aer condiţionat, uscătoarele de rufe şi aspiratoarele.
Regulamentul programului prevedea că echipamentele incluse în program şi sumele aferente fiecărui echipament au fost: 400 de lei pentru maşini de spălat rufe, inclusiv cu uscător având cel puţin noua clasa energetică C; 400 de lei pentru maşini de spălat vase având cel puţin noua clasa energetică D; 400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile, cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++; 400 lei pentru categoria frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare având cel puţin noua clasă energetică E; 400 lei pentru televizoare având cel puţin noua clasă energetică E; 400 lei pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++; 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an; 500 de lei pentru laptopuri; 300 de lei pentru tablete.
Ediţia din 2020 a programului "Rabla pentru electrocasnice" a fost anulată, din cauza unor probleme ce ţin de securitatea cibernetică a aplicaţiei.
