Povestea Lilianei, eleva de 10 ani pe care profesorul refuza sa o invete sa citeasca si sa scrie pentru ca "nu o duce capul"

01-07-2015 19:12


PARTEA I. In secolul informatiei si al comunicarii, Romania are peste 300 de mii de analfabeti.

Suntem pe locul trei in Europa si pe primul din estul continentului la abandonul scolar. De ce renunta romanii la invatatura? Campania Stirilor PRO TV, "Fara carte, fara viitor", cauta raspunsuri la aceasta intrebare, in numele copiilor fara scoala, condamnati sa traiasca in mizerie si intuneric.

Copiii abandoneaza scoala, fortati de saracie, dar sunt si alte cauze, pe care oficialii le ignora. Nu sunt capabili sa puna la punct programe eficiente de educatie si sa pregateasca dascali competenti, care sa nu-si bata joc de scolile din mediul rural, unde invata jumatate din elevii romani.

Campania Stirilor PRO TV "Fara carte, fara viitor" a ajuns intr-o scoala din satul Hreasca, judetul Vaslui cea mai saraca regiune din Uniunea Europeana. Invatatorul refuza de patru ani sa invete o fetita sa scrie si sa citeasca, pe motiv ca "nu o duce capul".

Suntem la Hreasca, in Vaslui, un sat izolat in care isi traiesc neputinta o mana de oameni. Cei mai educati sateni au cel mult opt clase. Le e rusine sa vorbeasca despre saracie si griji. Mai toti si-au intemeiat familii de pe la 14-15 ani. Au adus pe lume copii, care acum le calca pe urme. Abandoneaza scoala.

Diana Calin: "Multi nici nu vor sa ajunga pana intr-a opta, pentru ca mediul in care suntem crescuti, "nu o sa ajungi medic, professor daca te duci la scoala", deci mai bine ramai acasa ai grija de casa decat sa te duci la scoala ca termini a opta si apoi ce faci? Pierzi timpul degeaba, e mentalitatea asta, pierzi timpul."

Asa se face ca cei mai multi adolescenti din Hreasca au grija de fratii mai mici sau de gospodarie. Trebuie sa se faca utili. O fetita care ar fi trebuit sa fie la scoala si-a luat indatoririle de mama... in serios. La doi pasi de ea, un baietel de gradinita aduna intr-o galeata praful de pe ulita.

Exista insa si copii care se duc la scoala din sat. Statistica, culeasa ca folclorul din gura in gura, pentru ca nimeni nu s-a deranjat sa tina evidenta, arata ca in ultimi cinci ani doar un elev a ajuns la liceu. L-a abandonat insa si a plecat la munca in strainatate. In plus, nimeni nu isi aduce aminte ca cineva sa fi ajuns macar sa se intereseze de o facultate. I-am nimerit pe elevii din Hreasca in pauza, jucandu-se pe gardul de sarma ghimpata sub... absenta supraveghere a cadrelor didactice.

Reporter: "Cine are un frate care a abandonat scoala?"
Elev: "Fratele meu. Toti au abandonat, n-a mai trecut niciunul dintr-a opta nu s-au mai dus."

Reporter: "Cine este in clasa intai? Ce ati invatat astazi?"
Elev: "Euuuu. Sa scriem, sa citim, sa batem."
Reporter: "Ce cuvant ati invatat? Ziceti-mi un cuvant cu "che"."
Elev: "Chenar."
Reporter: "Cum arata chenarul?"
Niciun elev nu a stiut sa raspunda.

Ca sa lamurim legatura dintre "chenar" si "penar" si sa aflam ce lectie s-a predat, am apelat la ajutorul invatatorului.

Dupa ce a rasfoit, la randul sau, cartea, dascalul Paul Filimon a gasit in sfarsit lectia "la zi". I-a pus pe copii la treaba. Cei din clasa a patra s-au apucat de matematica, iar cei mai mici sa scrie dupa dictare. Izolata, parca, o fetita, tunsa baieteste, din ultima banca, e singura care sta. Privirea sa tradeaza neputinta, dar si teama. Intelegem de ce dupa o discutie cu invatatorul.

Reporter: "De ce sta fara sa scrie nimic?"
Profesor: "Nu scrie, nu stie sa scrie."
Reporter: "Si de ce vine la scoala?"
Profesor: "Trebuie sa o primim, suntem obligati."
Reporter: "Pai si daca tot e aici de ce nu o puneti sa faca ceva?"
Profesor: "Pai am pus-o, a ramas si repetenta, dar nu i-am solicitat sarcini. Nu vrea sa le indeplineasca."

Cheia pe care nimeni nu s-a deranjat sa o caute se afla in trecutul Lilianei. Copila a fost abandonata in spital imediat dupa nastere. Mama sa a recuperat-o abia cand avea trei ani. Era in mod evident traumatizata si bolnava. Istoricul dureros si-a lasat amprenta asupra comportamentului fetei. Asistentul social care-i stie cazul spune ca agitatia, starea de neliniste sunt urmari ale unor operatii tarzii de hernie.

Lungu Gabriela, asistent social comuna Coroiesti: "Nu vreau sa merg atat de departe, sa spun ca e bataie de joc, sunt profesori suplinitori, nu cunosc psihologia copilului, nu cunosc problemele cu care se confrunta familiiile."

E lesne de inteles ca agitatia Lilianei este direct legata de constientizarea abandonului la o varsta frageda. Situatie care din pacate se repeta si in sala de clasa unde dascalul o da deoparte pe fetita.

Elev: "Ce as vrea sa ma fac cand o sa fiu mare? Primar."

Poate pentru, ca in satul lor, primarul primeste cea mai multa atentie.

Profesor: "Lucram cu ea, dar v-am spus, dar nu vrea sa retina. Daca ar fi copilul meu, as lucra cu el."

Liliana are, deci, ghinion: nu este fiica invatatorului. Poate i-ar fi mostenit norocul de a proveni dintr-o familie cu stare. Paul Filimon este fiul secretarului primariei comunei Coroiesti din care face parte satul Hreasca. A facut o facultate particulara de Educatie Fizica la fara frecventa, insa si-a luat examenele de invatator calificat. Este casatorit cu o profesoara si are un copil de gradinita. Pe de alta parte, nici parintii Lilianei, oameni simpli, cu opt clase la randul lor, nu par deranjati de calvarul zilnic al fetei.

Mama Lilianei: "Ce sa fac doamna? Am necazuri si eu. De unde sa iau ani, sa umblu pe drumuri, ca am o problema foarte grava am."

Situatia familiei nu este grava ci dramatica. Mama Lilianei este cardiaca, tatal are ciroza, iar cel mai mare dintre cei sase copii are nevoie urgenta de transplant de cord pentru a supravietui. Toti cei opt membri ai familiei impart doua camere.

Gabriela Placinta, ISJ Vaslui: "In toamna anului 2014, am instituit acolo o inspectie frontal si eu personal l-am vazut pe acest invatator si am avut cam aceeasi constatare, in sensul ca am identificat un copil, un baietel care nu stia sa citeasca aproape deloc. In urma inspectiei, nu a primit calificativ maxim. A aobtinut o nota peste cinci si poate sa vina sa ocupe un post in special in mediul rural unde suntem deficitar."

In ultimii ani am tot fost deficitari: la strategii care sa atraga dascalii la tara, la legi care sa-i incurajeze sa se puna in slujba elevilor. Ajung la catedra oameni care n-au vocatie, n-au placerea de a darui din stiinta viitorului nostru, copiii.

Salariile lor sunt rusinoase si din cauza asta multi au luat calea pribegiei. Povestea Lilianei s-ar scrie altfel, daca invatatorul ei i-ar da macar cateva minute dintr-o ora. Are nevoie de atentie si de incurajari, iar asta se vede in felul in care se transforma chipul ei dupa ce, prima data, cineva a incurajat-o sa scrie.

Daca odata cu plecarea noastra, invatatorul se va intoarce in propria-i ignoranta, Liliana va fi doar unul dintre cei peste 300 de mii de analfabeti din Romania. Studiile UNICEF arata ca in urmatorii 10 ani statul roman va pierde intre 10 si 17 miliarde de euro daca cei responsabili nu gasesc calea prin care sa transforme aceasta masa de condamnati la o viata mizera in cetateni in adevaratul sens al cuvantului.

VIDEO PROTVPLUS.RO