Exista viata dupa cutremur: In Romania se construiesc cladiri nesigure
Cum sa respecte constructorii proiectele, cum sa nu faca lucrari de mantuiala, cand statul gireaza de fapt toate abaterile de la lege? Campania Exista Viata Dupa Cutremur prezinta un episod care ne face de rusine in toata lumea.
Noi vorbim despre dezvoltare imobiliara moderna, cand de fapt ridicam cladiri nesigure. Abia cand apar conflicte intre partile implicate in santier, ies la lumina problemele uriase. Insa inspectorilor in constructii nu li se pare nimic in neregula.
Daca dezvoltatorii si constructorii nu se mai inteleg la bani, incep acuzele, iar noi aflam ca rezistenta cladirilor este ignorata cu buna stiinta. Mai grav este ca abateri care fac imobilele noi, periculoase la cutremur sunt avizate de oamenii statului.
In Capitala, inspectorii au autorizat de 4 ori un imobil ca fiind sigur si ulterior au dispus consolidarea. Daca nu s-ar fi trezit investitorul, care vrea sa se faca dreptate in acest caz, oricine putea cumpara constructia, stiind ca este fara pata.
Bucuresti, sectorul 5. Pe strada Suhaia, la numarul 48, un bloc de 3 etaje a crescut intre case. Imobilul pare zdravan, insa proprietarilor le este teama sa locuiasca in el, pentru ca in cazul unui seism, peretii imobilului ar putea sa cada pe ei.
Un cutremur chiar mai mic decat cel produs in Chile, in februarie anul acesta ar putea distruge imobilul. Cei doi soti care au finantat cladirea au descoperit in timpul lucrarilor de constructie ca firma angajata nu a respectat proiectul initial, in baza caruia fusese ceruta autorizatia.
Au devenit suspiciosi cand au observat ca materialele din acte nu corespund cu cele din santier.
Structuristul afirma ca sistemul in care s-a construit imobilul e bazat pe niste cofraje din polistiren asezate unul peste altul, in care se toarna beton, peste un strat de armatura. Acest tip de constructie necesita o atentie deosebita si pune probleme mari de rezistenta, daca nu este respectat proiectul.
Specialistul a vrut sa afle si calitatea betonului, asa ca a cerut unui laborator autorizat sa ia probe din ziduri. In urma analizelor, proprietarii au descoperit alte probleme.
Verdictul dat de expertiza - blocul are un indice de rezistenta seismica 0,42, desi minimul pentru o astfel de cladire, ar fi de 0,50, iar blocurile de 2 etaje de la noi se fac cu indice de peste 1.
De altfel, in textul expertizei, stampilata pagina cu pagina si in concluziile laboratorului care a testat materialele sunt mentionate: "abateri la verticalitatea peretilor, bare pozitionate gresit, zone cu defecte, beton desprins, intreruperi de turnare, si per total, diferente fata de prevederile proiectului."
Pentru ca in stalpi si ziduri, betonul s-a turnat gresit, in etape, el nu s-a mai omogenizat. La cutremur, structura nu va face fata socului pentru ca armatura nu e invelita cu betonul corespunzator.
Actualul diriginte, angajat sa consolideze cladirea sustine ca omologul sau anterior, nu avea cum sa nu vada abaterile de la proiect.
Nerespectarea proiectului e contraventie, amenda mergand pana la 10.000 de lei, insa daca blocul se prabuseste si sunt victime si investitorul, adica cei doi soti, si constructorul raspund penal.
Mai grav e insa faptul ca, in primele etape ale constructiei, cand blocul ajunsese la etajul 2, un inspector zonal a avizat favorabil cladirea, considerind ca s-a respectat proiectul si ca imobilul e solid, numai bun de locuit. Proprietarii chiar s-au bazat pe controlul statului, care este obligat sa verifice orice santier si sa aiba grija ca locatarii sa intre in locuinte sigure.
Cei doi soti au sesizat si politia. Au facut plangeri penale atat pe numele constructorilor si a dirigintelui de santier, cat si pe numele inspectorului in constructii, acuzat de neglijenta in serviciu.
Inspectorul Inspectiei este reprezentantul statului. Daca si beneficiarul are interes ascuns, si dirigintele, si cine mai face parte are interesul ca lucrarea sa iasa prost, cel care are interesul sa iasa bine, ca protectie a statului in fata unui viitor comparator ar trebui sa fie inspectorul de la inspectie.
Reprezentantii firmei constructoare au refuzat sa fie filmati, pretind ca expertiza e gresita si cer in instanta o contraexpertiza. Mai nou constructorii i-au dat in judecata pe proprietari, acuzandu-i ca refuza sa le semneze receptia lucrarii.
Sotii spera ca politistii vor documenta ancheta si vor trimite la Parchet un dosar in care procurorii sa ceara urmarirea penala. Un caz aberant, care putea fi evitat daca inspectorii faceau cu adevarat un control.
Intrebarea care se ridica firesc este insa cate astfel de inspectii de la stat au fost gresite. Oameni platiti din bugetul nostru isi permit sa ne puna viata in pericol, girand cu semnatura lor erori grosolane.
In alte tari seismice, cum e Chile de exemplu, nimeni nu ar fi ignorat abateri atat de grave de la proiect si nici nu ar fi avut lipsa de responsabilitate sa le puna in legalitate. In Romania, autoritatile inca nu au inteles ca nerespectarea legii si lucrul de mantuiala ucid.
