Reuters: Ce s-ar putea întâmpla în Marea Britanie, dacă Parlamentul respinge acordul pentru Brexit. 7 scenarii posibile

Șansele ca legislativul britanic să valideze acordul cu blocul comunitar par a fi destul de slabe, arată agenţia Reuters într-o analiză despre posibilele consecinţe ale unui asemenea vot negativ, informează Agerpres.

Conform legislaţiei britanice, într-o astfel de eventualitate guvernul de la Londra va avea la dispoziţie 21 de zile pentru a decide ce intenţionează să facă mai departe.

Executivul condus de Theresa May a transmis deja că dacă legislativul respinge documentul Regatul Unit va ieşi din UE fără niciun acord. Totuşi, realitatea imensei incertitudini din a cincea cea mai mare economie a lumii şi posibila reacţie negativă a pieţelor financiare impun o reacţie politică mai atentă.

Reuters a prezentat care ar fi posibilele implicaţii ale respingerii acordului privind Brexitul de către Parlamentul britanic:

Citește și

Parlamentul britanic va vota acordul privind Brexitul pe 11 decembrie

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

1. Demisia

Theresa May ar putea demisiona de la conducerea Partidului Conservator, fapt ce ar declanşa o competiţie internă în partid pentru desemnarea unui nou şef al formaţiunii care să o înlocuiască şi în funcţia de premier, fără să fie convocate alegeri legislative anticipate. Theresa May a refuzat până în prezent să vorbească despre eventualitatea unei demisii.

2. Demiterea

Eforturile îndelungi depuse chiar de unii membri ai Partidului Conservator de a o înlătura pe Theresa May ar putea căpăta un nou elan odată cu o respingere a acordului privind Brexitul. Dacă cel puţin 48 din cei 315 parlamentari conservatori cer plecarea ei, atunci partidul va organiza un vot intern de încredere. Dacă Theresa May pierde la acest vot va fi iniţiată o competiţie internă pentru a o înlocui, de asemenea fără să fie convocate alegeri anticipate.

3. Votul de neîncredere

Opoziţia laburistă ar putea iniţia o moţiune de cenzură împotriva guvernului, în încercarea de a prelua conducerea acestuia fără să fie organizate alegeri anticipate. Dacă guvernul pică, atunci laburiştii vor avea la dispoziţie 14 zile pentru a dovedi, tot printr-un vot în parlament, că pot coagula o majoritate pentru a forma guvernul.

4. Alegerile anticipate

Dacă nici laburiştii nu reuşesc să formeze un guvern după ce Theresa May ar pierde votul de încredere vor fi convocate alegeri anticipate. Dar şi Theresa May ar putea convoca aceste alegeri dacă cel puţin două treimi dintre parlamentari sunt de acord, deşi ea a spus deja că un astfel de scrutin nu ar fi în favoarea interesului naţional.

5. Renegocierea

Guvernul de la Londra, indiferent dacă Theresa May rămâne sau nu premier, ar putea cere o renegociere a termenilor acordului privind Brexitul, încercând să obţină din partea UE unele concesii, pentru ca apoi textul revizuit să fie din nou supus votului legislativului de la Londra. Însă atât Theresa May cât şi Bruxelles-ul au spus că documentul deja convenit nu va mai fi redeschis negocierii.

6. Un al doilea referendum

Ideea organizării unui al doilea referendum privind Brexitul este dificil de pus în practică, dar un grup destul de vocal de parlamentari o susţin cu îndârjire. Theresa May a exclus până în prezent o asemenea eventualitate.

7. Amânarea sau anularea Brexitului

Guvernul de la Londra ar putea încerca să prelungească perioada de negocieri cu UE pentru definitivarea relaţiei viitoare, în speranţa că în final acordul va fi mai favorabil Regatului Unit. O variantă este şi renunţarea la Brexit, posibilitate de asemenea respinsă până în prezent de Theresa May.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat duminică, la Bruxelles, acordul privind ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar, precum şi declaraţia care schiţează relaţia post-Brexit cu Londra. Acordul de retragere, ce are 585 de pagini, detaliază condiţiile juridice ale ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din UE la 29 martie 2019. Declaraţia politică ce însoţeşte acordul acoperă obiectivele viitoare comune în domeniile comerţului, securităţii şi cooperării politice, punând bazele negocierilor care pot începe imediat după ieşirea Regatului din UE.

Acordul prevede o perioadă iniţială de tranziţie până la finele anului 2020, timp în care aproape nimic nu se va schimba în relaţiile dintre Regatul Unit şi UE. Ulterior, dacă perioada de tranziţie nu se va prelungi (cu unul sau cel mult doi ani), Regatul Unit ar rămâne în uniunea vamală cu UE în cazul în care nu se va ajunge la o înţelegere privind un alt tip de relaţii comerciale.

Esenţial în opinia Theresei May este faptul că documentul obligă UE să caute modalităţi de a se evita activarea unei clauze de tipul „plasă de siguranţă", care să garanteze că la frontiera dintre Republica Irlanda - care este stat membru al UE - şi provincia britanică Irlanda de Nord nu vor fi reintroduse controalele vamale. Ea a estimat de asemenea că acest acord „corespunde votului de la referendum, ne redă controlul asupra frontierelor noastre, banilor noştri şi legilor noastre, aceasta în timp ce sunt protejate locurile de muncă, securitatea şi integritatea Regatului Unit''.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"