Liderul opoziției ruse susține că ”legăturile lui Mircea Geoană duc direct la Putin”. Geoană: E o operațiune de dezinformare

Galerie foto

”Mircea Geoană, numărul 2 în NATO, candidează la președinția României și îl critică pe Putin. Totuși, partenerul de afaceri al consilierului său are legături directe cu Kremlinul”, a spus Mihail Hodorkovski pe contul său de X.

Fostul oligarh devenit lider al opoziției ruse în exil, după ce a petrecut 10 ani în închisoare la ordinul lui Vladimir Putin, le recomandă acum românilor să țină cont de legăturile lui Geoană cu Moscova atunci când vor vota la alegerile prezidențiale.

”Este destul de șocant faptul că NATO ar trece cu vederea lucruri de genul acesta atunci când desemnează oameni în funcții atât de importante. Și votanții români ar trebui să țină cont de acest lucru când își vor vota președintele luna viitoare”, scrie și pe Khodorkovsky Communications Center, pagina de Facebook a organizației înființate de liderul opoziției ruse.

Citește și

Sondaj INSCOP: Mircea Geoană, primul loc în intențiile de vot la prezidențiale, urmat de Marcel Ciolacu și Elena Lasconi

Hodorkovski a reacționat astfel după investigația publicată de Centrul Dossier, structură înființată, de asemenea, de cel care era acum 20 de ani cel mai bogat om din Rusia.

Investigația care relevă legăturile dintre Mircea Geoană și Vladimir Putin poate fi citită AICI.

”Ultrapatriot și om din dosarul penal al lui Putin. Ce leagă sediul de campanie al candidatului român la președinție de Kremlin?”, este titlul investigației realizate de Centrul Dossier în colaborare cu Delfi Estonia, Context, Rise Moldova și reporter.london, grupați în rețeaua The Organized Crime and Corruption Project (OCCRP).

Ancheta dezvăluie legăturile lui Rareș Mănescu, fost primar în Sectorul 6 și lider PNL ajuns șef de campanie al lui Mircea Geoană, cu rusul Alexey Kozlov, decorat pentru servicii aduse patriei.

Alexey Kozlov, asociatul șefului de campanie al lui Mircea Geoană, este una și aceeași persoană cu Alex Krepchinsky, un propagandist pro-Kremlin, extrem de activ în Ucraina, inclusiv prin culegerea de informații despre activiști anti-Putin, atacați ulterior de agenții Moscovei, scrie în postarea asociației lui Hodorkovski.

”Un expert în procedurile NATO a declarat pentru Centrul Dossier că parteneriatul lui Mănescu cu Kozlov a fost suficient de substanţial încât Geoană să fie obligat să-l declare serviciului de securitate internă al Alianţei. Dar nu a făcut niciodată o astfel de dezvăluire”, a mai scris Hodorkovski.

”Geoană a susținut că nu știa despre relațiile de afaceri ale lui Mănescu, iar campania sa nu a primit fonduri din afaceri suspecte. El s-a distanţat de Mănescu, declarând că nu a mai fost implicat în campania sa de cinci luni”, precizează liderul opoziției ruse.

”S-ar putea crede că Geoană a fost neplăcut surprins să audă despre aceste legături cu Rusia, date fiind declarațiile sale publice din 2022. Însă, în 2009, el s-a confruntat cu critici pentru vizitele secrete la Moscova în timpul unei campanii prezidenţiale anterioare. Ambasadorul SUA de atunci a declarat: „Geoană era întotdeauna pregătită să vorbească cu rușii””, se mai arată în postarea centrului lui Hodorkovski.

Mihail Hodorkovski are 61 de ani și trăiește de mai mulți ani la Londra, unde finanțează numeroase proiecte ale opoziției ruse.

În 2003, anul în care Vladimir Putin a decis condamnarea sa la închisoare, Hodorkovski era cel mai bogat om din Rusia, cu o avere estimată la 15 miliarde de dolari.

UPDATE: Mircea Geoană a anunţat, la depunerea candidaturii sale pentru funcţia supremă în stat - referindu-se la ancheta jurnalistică privind legăturile unui coordonator al campaniei sale, fostul primar de sector Rareş Mănescu, cu un om de afaceri rus, propagandist al Moscovei - că s-a adresat instituţiilor statului român specializate şi structurilor abilitate care se ocupă de aceste subiecte pentru a investiga, până la ultimul detaliu, ceea ce a numit „operaţiunea de compromitere” care îl vizează şi care este, conform lui Geoană din ”manualul de operare al FSB”.

El susţine că şi pe plan intern „există o campanie de linşaj mediatic, programatic, pe bani publici, finanţată de partidele din această ţară”, campanie care îl vizează. Geoană s-a referit la ancheta jurnalistică în termeni precum„ aşa-zisă anchetă”, realizată de un ”aşa-zis jurnalist”, el spunând că ceea ce se întâmplă reprezintă pentru el „o linie roşie”.

„Aş vrea să spun câteva vorbe despre un subiect care a izbucnit în presa noastră, un subiect care a fost generat de o aşa-zisă anchetă jurnalistică internaţională sub oblăduirea şi finanţarea oligarhului Hodorkovski şi declanşată de un aşa-zis jurnalist de investigaţii, Attila Biro, acuzat în presa din Bulgaria şi din ale ţări europene că ar face parte din operaţiunea de încercare se asasinare a procurorului general al Bulgariei. Au fost două astfel de încercări. De aceea vă spun cu toată seriozitatea: acest tip de kompromat generat şi condus de la Moscova este o operaţiune de dezinformare care face parte din arsenalul de război hibrid pe care Federaţia Rusă îl declanşează împotriva democraţiilor occidentale. Despre asta vorbim azi în România”, a declarat Geoană, potrivit News.ro.

El anunţă că a cerut instituţiilor şi structurilor abilitate, la nivel intern şi nu numai, să facă verificări cu privire la tentativa de compromitere care îl vizează.

„Am avut astăzi un contact cu Fundaţia Alex Navalnîi, explicându-le situaţia, pentru că aţi observat că presa internaţională vuieşte de faptul că domnul Hodorkovski este acuzat de cei din Fundaţia Navalnîi că de fapt acoliţi de-ai dânsului intimidează şi încearcă să elimine opozanţi din Rusia. Este manualul de operare al FSB. Deci pentru mine acest subiect reprezintă o linie roşie, cu privire la modul în care aici, în România ştim să discernem între compromitere, defăimare şi operaţiuni de linşaj mediatic externe şi interne şi ceea ce înseamnă in joc democratic şi o campanie electorală.

Este o linie roşie faţă de interferenţa nepermisă a unei puteri străine în democraţie ţării mele şi de aceea am făcut un apel oficial către instituţiile statului român specializate şi către structurile aliate care se ocupă de aceste subiecte pentru a investiga, până la ultimul detaliu, această operaţiune de compromitere a unui fost oficial al NATO şi a unui candidat şi a unui potenţial preşedinte al României”, a adăugat Geoană.

El susţine că şi în ceea ce priveşte „partea internă” există „şi aici o linie roşie”.

„Şi nu am să mă las şi după ce vom câştiga această campanie să nu vă prezint public toate dedesubturile acestei operaţiuni, că la un moment dat trebuie să demascăm modul în care funcţionează şi Rusia, şi acoliţii lor din România. Există o campanie împotriva mea de linşaj mediatic, programatic, pe bani publici, finanţată de partidele din această ţară care iarăşi reprezintă o linie roşie pentru mine şi nu am să mă las şi am să vă prezint public tot ce înseamnă mecanismul de finanţare din partea partidelor a unei campanii de defăimare premeditate, făcute de obicei şi întâmplător, la televiziuni care sunt sub oblăduirea unor oligarhi români aflaţi în exil la Belgrad sub protecţie rusească sau de domnul Şor, la Chişinău”, a adăugat Geoană.

Geoană a explicat că acuzaţiile la adresa sa vizează perioada în care el era înalt oficial al NATO.

„Este obligaţia standard a diviziei de securitate de la NATO şi a serviciilor aliate să vegheze dacă nu cumva a existat, în mod deliberat, acţiune de încercare compromitere a unui înalt oficial NATO, nu a unui candidat la preşedinţie. Această campanie s-a derulat în timpul mandatului meu şi este absolut legitim şi firesc ca vigilenţa noastră împotriva războiului hibrid dus de Rusia împotriva democraţiilor occidentale, inclusiv în România, să fie extrem de clar şi de bine documentat”, a explicat Geoană, întrebat dacă solicitarea sa privind investigarea de către „structurile aliate” a operaţiunii împotriva sa nu ar însemna o ingerinţă a acestora în campania electorală internă.

El susţine că „există amprentele Federaţiei Ruse pe acest tip de operaţiune” şi se arată convins că instituţiile statului român şi aliaţii occidentali vor identifica „cauzele reale” ale operaţiunii.

„Vreau ca această operaţiune să o descompunem, să o dezvăluim, să v-o arătăm în întreaga sa complexitate pentru a fi o lecţie pentru viitor, pentru că încercări de a ne submina democraţia din partea Rusiei vor continua să apară, dincolo de alegerile prezidenţiale. Cred că este o lecţie de democraţie în acţiune şi de rezilienţă de societate”, adaugă Geoană.