Guvernul a depus a treia solicitare pentru bani europeni. Suma pe care o poate încasa România de la UE

Cererea de plată ajunsă la Comisia Europeană ar trebui analizată până în martie. Partidele de la putere spun că această solicitare a venit cu cele mai complexe reforme asumate până acum prin PNRR. Opoziția le transmite că le-au făcut pe repede înainte, în stil românesc.

Dacă solicitarea va fi acceptată, banii din PNRR ar trebui să ajungă în țară până la finalul primăverii.

A treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență ajunge la Comisia Europeană la un an de la cea de-a doua cerere. Are 74 de ținte și jaloane pentru care România ar urma să primească 2,7 miliarde de euro - dacă toate vor fi în regulă după verificarile Comisiei. Pentru această cerere, europenii le-au cerut politicienilor de la București unele dintre cele mai complexe reforme de până acum. De exemplu, cea a pensiilor speciale.

Bruxellesul a solicitat României să reducă inechitățile din sistemul de pensii și să facă astfel încât să dispară privilegiații din sistem. Însă, după negocieri cu oficialii de la Bruxelles, politicienii au adoptat o lege a pensiilor speciale mai puțin dură decât și-au dorit europenii.

Citește și

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Comisia Europeană a aprobat modificarea PNRR, în valoare de 28,5 mld euro

Se introduce de exemplu un impozit de doar 10% pe partea de necontributivitate din aceste venituri, iar egalizarea vârstei de pensionare se aplică treptat până în 2035.

Cristian Ghinea, vicepreședinte USR, fost ministru al Fondurilor Europene: „Nicio pensie nu dispare din România. Nici la grefieri, nici la parlamentari, zeci pensii speciale la care se renunță. Ce au făcut e să pună impozit de 10% pentru ce nu e contributivitate. Rămâne de văzut dacă va accepta Comisia. Dacă ar fi strict pe merit, nu ar trebui să fie acceptată actuala reformă. Ar trebui ca România să plătească o amendă de, am calculat eu, 1 miliard și jumătate”.

De asemenea, guvernanții ar trebui să taie și cheltuielile statului. Liderii coaliției au anunțat încă din vară că trebuie redus aparatul de lucru din administrația publică centrală și locală, dar doar patru ministere au trimis propuneri de restructurări. Termenul limită este finalul acestei luni.

Pănă acum, Comisia Europeană a fost întelegătoare cu întârzierile și flexibilă în privința îndeplinirii țintelor.

Victor Negrescu, europarlaemntar PSD: „Noi considerăm că am îndeplinit toate jaloanele corespunzătoare cererii de plată trei. Comisia Europeană urmează să evalueze elementele prezentate de guv și sperăm că la începutul anului viitor să primim toată suma de 2,7 mld. de euro”.

Din cererea doi de plată, România nu a îndeplinit două condiții legate de energie, dar chiar și cu aceste restanțe, ne plasăm printre primele țări din Europa în privința stadiului implementării reformelor din PNRR.

Durata medie de analiză a unei cereri a fost de trei luni, de aceea politicienii estimează că în martie 2024 vom afla dacă măsurile sunt agreate la Bruxelles. Sumele aferente cererii de plată numărul trei se vor adăuga sumei de 9,1 miliarde euro încasată din PNRR, banii fiind în conturile Băncii Naționale.

Până acum, România a cheltuit doar 1 miliard de euro din aceste sume.