Un nou studiu dezvăluie secretele ascunse ale prafului stelar din supernove. Tehnica folosită în premieră

Descoperirea a fost făcută de autoarea principală a studiului, Nicole Nevill, şi de colegii ei în timpul studiilor sale de doctorat la universitatea australiană. În prezent, Nicole Nevill lucrează la Lunar and Planetary Science Institute din Statele Unite. Meteoriţii sunt roci spaţiale care cad pe suprafaţa Pământului, furnizând mostre de materie de pe alte planete, asteroizi şi, eventual, comete din Sistemul Solar, însă unii dintre ei pot conţine particule minuscule care provin din alte stele născute cu mult înaintea Soarelui. Potrivit studiului publicat în Astrophysical Journal, Nicole Nevill a folosit tomografia cu sondă atomică pentru a analiza un condrit carbonatat colectat din regiunea Allan Hills din Antarctica şi pentru a reconstrui chimia sa la scară atomică, dezvăluind informaţiile ascunse în interiorul acestuia. Într-un comunicat de presă publicat joi, Nicole Nevill a precizat că particula descoperită de echipa sa prezintă un raport de izotopi de magneziu care este "diferit de orice altceva din sistemul nostru solar". "Cel mai extrem raport izotopic al magneziului din studiile anterioare ale granulelor presolare era de aproximativ 1.200. Granula din studiul nostru are o valoare de 3.025, care este cea mai mare valoare descoperită vreodată", a precizat cercetătoarea. "Acest raport izotopic excepţional de ridicat poate fi explicat doar prin formarea particulei într-un tip de stea recent descoperit - o supernovă care arde hidrogen", a adăugat ea. David Saxey, coautor al studiului şi cercetător principal la Universitatea Curtin, a subliniat că noul studiu deschide noi perspective asupra felului în care oamenii înţeleg Universul, depăşind limitele atât ale tehnicilor analitice, cât şi ale modelelor astrofizice. "Tomografia cu sondă atomică ne-a oferit un întreg nivel de detalii la care nu am putut avea acces în studiile anterioare", a declarat David Saxey.