Știm care sunt cei mai mortali agenți patogeni – dar de ce companiile farmaceutice nu produc medicamente? Răspunsul medicilor

Agenții patogeni care au fost cândva vulnerabili la antibiotice au evoluat pentru a le rezista, în mare parte din cauza utilizării greșite și a utilizării excesive a acestor medicamente.

În 2015, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat rezistența la antimicrobiene (AMR) o urgență globală, publicând un plan de acțiune cuprinzător care a cerut investiții substanțiale în dezvoltarea de noi medicamente.

Cu toate acestea, nouă ani mai târziu, această investiție este încă cu mult sub nevoile actuale și viitoare.

Lumea continuă să lupte împotriva AMR, care a provocat 1,3 milioane de decese în 2019 și se estimează că va provoca până la 10 milioane de decese până în 2050 – depășind cu mult numărul oricărui tip de cancer.

Citește și

Unul dintre cei mai importanți oameni ai Forumului de la Davos avertizează: „Capitalismul pierde încrederea publicului”

„Rezistența la antimicrobiene se înrăutățește, totuși nu dezvoltăm produse noi, inovatoare, suficient de repede pentru a combate cele mai periculoase și mortale bacterii”, a declarat Yukiko Nakatani, directorul general adjunct interimar al OMS pentru AMR, în iunie.

Faceți cunoștință cu băieții răi

Natura adăpostește nenumărați agenți patogeni periculoși, dar unii sunt deosebit de letali.

OMS a identificat 15 familii de agenți patogeni care sunt rezistenți la medicamentele existente și ar trebui să aibă prioritate în cercetare pentru noi tratamente eficiente. Deși acești agenți patogeni pot să nu fie nume de uz casnic, ei sunt foarte dăunători și din ce în ce mai greu de tratat.

„În ultimii 100 de ani, am folosit atât de multe antibiotice încât bacteriile au devenit rezistente la mai multe medicamente, ceea ce înseamnă că unele infecții nici măcar nu răspund la niciunul dintre antibioticele pe care le avem în acest moment”, a explicat Martijn van Gerven, șeful a programului AMR la Fundația Acces la Medicină.

„Mulți oameni mor din cauza infecțiilor care nu mai pot fi tratate”.

Doar șase agenți patogeni rezistenți la medicamente - Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae, Streptococcus pneumoniae, Acinetobacter baumannii și Pseudomonas aeruginosa - fac aproape 1 milion de vieți în fiecare an.

Costurile pentru sistemul de sănătate și economia globală sunt, de asemenea, uimitoare. Banca Mondială a concluzionat că , dacă nu este abordată, rezistența antimicrobiană ar putea cauza un grad de daune economice comparabile cu criza financiară din 2008 și ar putea împinge 28 de milioane de oameni în sărăcie. Dar, spre deosebire de recesiunea din 2008, nu ar exista nicio perspectivă imediată de redresare.

Amenințarea reprezentată de acești agenți patogeni este deosebit de gravă în țările mai sărace, unde accesul la medicamente care salvează vieți este mai limitat, iar sistemele de sănătate se luptă să gestioneze infecțiile rapid și eficient. Țările cu venituri mici și medii sunt cele mai afectate de AMR, responsabile pentru aproape 90% din decesele asociate în 2019.

Un lanț de aprovizionare dezechilibrat

Lanțul de aprovizionare pentru noi medicamente antimicrobiene s-a îmbunătățit marginal în ultimii ani, "dar suntem încă foarte departe de ceea ce avem nevoie", a declarat van Gerven.

El a susținut că ar fi necesare "sute" de noi medicamente - mult mai multe decât cele câteva zeci aflate în dezvoltare.

Cel mai recent raport al OMS privind dezvoltarea antibacteriană a constatat că numărul de produse din lanțul de aprovizionare a crescut de la 80 în 2021 la 97 în 2023, indicând faptul că unele resurse sunt direcționate către acest domeniu.

Cu toate acestea, din cele 128 de programe raportate din 2017, doar 13 medicamente au primit aprobarea de comercializare. Dintre acestea, doar două sunt clasificate drept "inovatoare" de către OMS. Celelalte 11 se bazează pe agenți existenți cu rezistență cunoscută.

Van Gerven a subliniat, de asemenea, problemele de "acces și administrare", prin care producătorii de medicamente nu răspund nevoilor celor mai vulnerabili la AMR, precum copiii și persoanele din țările mai sărace.

Țările cu venituri mari domină atât finanțarea, cât și cercetarea pentru noi medicamente antimicrobiene. De asemenea, urmează să devină cea mai mare piață pentru aceste produse.

Un studiu realizat de Global AMR R&D Hub, care modelează vânzările viitoare pentru anumite antimicrobiene noi, a constatat că, deși țările cu venituri mici și medii vor suferi o povară mai mare asupra sănătății decât cele cu venituri mari, ele vor genera doar 30% din venitul global.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu