Stare de alertă în Columbia, după ce 34 de soldați au fost răpiți în sudul țării. Cine a avut curajul să îi sechestreze

Cei 34 de militari sechestraţi de vineri în sudul Columbiei după o operaţiune împotriva infracţiunilor de mediu au fost eliberaţi sâmbătă, a anunţat armata, notează AFP, citată de Agerpres.

"O comisie a ONU şi a biroului Apărătorului Poporului s-a deplasat în satul Alto Cano Cafra pentru a dialoga cu comunitatea, iar cei 34 de militari au fost eliberaţi ulterior", a făcut cunoscut armata într-un comunicat, precizând că militarii "sunt sănătoşi şi au toate echipamentele şi materialele lor".

Mai devreme, guvernatoarea Rafaela Cortés afirmase că în spatele acestei răpiri care a avut loc în departamentul Meta se află disidenţi ai Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) care au respins acordul de pace din 2016 şi care "instrumentează populaţia civilă împotriva forţelor de ordine", a acuzat ea într-o înregistrare video pe Instagram.

Autorităţile nu au detaliat împrejurările în care militarii au fost răpiţi, iar o anchetă este în desfăşurare.

Citește și

România – Columbia 2-3. Columbienii reușesc prima victorie în fața României din istoria reprezentativei lor

"Forţele militare îşi vor menţine desfăşurarea operaţională în această zonă, cu scopul de a continua să garanteze biodiversitatea, securitatea şi bunăstarea comunităţilor", a indicat armata columbiană.

Autorităţile anunţaseră sâmbătă că doi anchetatori de la Procuratura Generală a Columbiei au fost răpiţi în sud-vestul ţării de către Statul-major central (EMC), cea mai mare facţiune a disidenţilor FARC.

Cei doi oficiali, precum şi femeia care îi însoţea sunt reţinuţi de vineri într-o zonă rurală din Santander de Quilichao, în departamentul Cauca (sud-vest), şi "sunt teferi", a informat sâmbătă, la rândul său, EMC.

În 2022, informaţiile militare columbiene au estimat numărul EMC la aproximativ 3.500 de luptători. Organizaţia controlează venituri din traficul de droguri şi exploatarea minieră ilegală.

Un armistiţiu a fost încheiat la sfârşitul anului 2023 între EMC şi guvernul preşedintelui Gustavo Petro, aflat la putere din august 2022, care încearcă să renegocieze pacea cu aceşti disidenţi.

După o serie de atacuri împotriva civililor şi a forţelor de securitate, asasinarea unei lidere indigene de către rebeli a determinat în cele din urmă guvernul să decreteze pe 17 martie anularea armistiţiului în trei departamente din sud-vestul ţării.